« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

INDRUMAREA COPILULUI

ELLEN G. WHITE 

 S E C T I U N E A  II  - Metode si manuale

CAPITOLUL   CINCI

BIBLIA CA MANUAL

            Primul manual al copilului. - Biblia ar trebui sã fie primul  manual al copilului. Din aceastã carte, pãrintii trebuie sã dea instructiuni întelepte. Cuvântul lui Dumnezeu sã fie fãcut regula vietii. Frumoasele sale lectii îi învatã pe copii cã Dumnezeu este tatãl lor si le oferã cunostinte despre caracterul Lui. Prin insuflarea principiilor Bibliei, ei sã învete sã facã dreptate si judecatã. (CT. p. 108, 109)

            O carte a fãgãduintelor, binecuvântãrilor  si  mustrãrilor. - Mama trebuie sã-si pãstreze mintea împrospãtatã si aprovizionatã cu fãgãduintele si binecuvântãrile din Cuvântul lui Dumnezeu si, de asemenea, sã aibã în minte lucrurile interzise, pentru ca, atunci când copiii ei gresesc, sã le poatã prezenta, ca o mustrare, cuvintele lui Dumnezeu si sã le arate cã ei întristeazã Duhul lui Dumnezeu. Învãtati-i cã aprobarea si zâmbetele Domnului Isus sunt de mai mare valoare decât lauda sau flatarea celui mai bogat, celui mai puternic sau a celui mai învãtat de pe pãmânt. Conduceti-i la Domnul Isus zi de zi, cu iubire, cu blândete si stãruintã. Nu trebuie sã permiteti ca ceva sã intervinã între voi si aceastã lucrare mãreatã. (R&H. 14 aprilie, 1885)

            Studiul ei zideste caracterul. - Lectiile Bibliei au o influentã moralã si religioasã asupra caracterului, pe mãsurã ce sunt puse în practicã. Timotei a învãtat si a practicat aceste lectii. Marele apostol îl lua deoparte si-l întreba adesea cu privire la istoria Scripturii. El îi arãta necesitatea de a se feri de orice cale rea si-i spunea cã binecuvântãrile vor veni cu sigurantã asupra tuturor celor ce sunt credinciosi si sinceri, dându-le o bãrbãtie nobilã si plinã de credintã. O maturitate nobilã din toate punctele de vedere nu vine din întâmplare. Ea este rezultatul procesului de modelare a caracterului în primii ani ai tineretii si a practicãrii legii lui Dumnezeu în cãmin. Dumnezeu va binecuvânta  eforturile  credincioase  ale  tuturor  acelora care-si învatã copiii asa cum a cerut El. (L. 33, 1897)

            Ea prezintã iubirea  lui  Dumnezeu ca o temã plãcutã. - Copiii din fiecare familie sã fie adusi la mustrarea si învãtãtura Domnului. Înclinatiile rele trebuie sã fie stãpânite, iar temperamentele vicioase, supuse. Copiii sã fie învãtati cã ei sunt proprietatea Domnului, cumpãrati cu sângele Sãu pretios si cã nu pot trãi o viatã de plãcere si vanitate, fãcând ce vor, urmãrind propriile idei si totusi sã fie numãrati printre copiii lui  Dumnezeu.  Sã fie instruiti cu bunãtate si rãbdare. . . . Pãrintii sã-i învete iubirea lui Dumnezeu în asa fel încât sã fie un subiect plãcut în cercul familiei, iar biserica sã ia asupra ei responsabilitatea hrãnirii mieilor, ca si a oilor din turmã. (R&H. 25 octombrie, 1892)

            Povestirile ei aduc asigurare copilului timid. - Doar sentimentul prezentei lui Dumnezeu poate alunga teama  care,  pentru  copilul  timid,  ar  face  viata  o  povarã. El sã-si întipãreascã în minte fãgãduinta: ,,Îngerul Domnului tãbãrãste în jurul celor ce se tem de El si-i scapã din primejdie." Psalm 34,7. Sã citeascã minunata povestire a lui Elisei în cetatea de munte, când, între el si ostile de dusmani înarmati, o puternicã ceatã de îngeri ceresti încercuia muntele. Sã citeascã cum Petru, în închisoare si condamnat la moarte, a fost vizitat de îngerul lui Dumnezeu; cum îngerul a trecut de gãrzile înarmate, de usile masive si de poarta de fier cu lacãte si gratii conducându-l pe slujitorul lui Dumnezeu afarã, în sigurantã. Sã citeascã despre acea scenã pe mare, când Pavel, prizonierul, în drumul sãu spre judecatã si executie, a spus aceste cuvinte de curaj si sperantã soldatilor si marinarilor slãbiti de muncã, de veghere si de foame si purtati de furtunã încoace si încolo: ,,Fiti cu voie bunã, pentru cã niciunul din voi nu va pieri. . . . Un înger al Dumnezeului al cãruia sunt eu si cãruia Îi slujesc mi s-a arãtat azi noapte si mi-a zis: Nu te teme, Pavele; tu trebuie sã stai înaintea Cezarului; si iatã cã Dumnezeu ti-a dãruit pe toti cei ce merg cu corabia împreunã cu tine." Cu încredere în aceastã fãgãduintã, Pavel i-a asigurat pe însotitorii sãi: ,,Nu vi se va pierde nici un pãr din cap." Asa s-a întâmplat. Pentru cã în acea corabie era un om prin care Dumnezeu a putut lucra, întreaga încãrcãturã de soldati si marinari pãgâni a fost crutatã. ,,Au ajuns toti teferi la uscat." Fapte 27, 22 - 24; 34; 44.              Aceste lucruri n-au fost scrise doar ca sã le putem citi si sã ne uimim, ci ca aceeasi credintã care a lucrat în servul lui Dumnezeu din vechime sã poatã lucra si în noi. În acelasi fel în care a lucrat în trecut, El va lucra si acum acolo unde sunt inimi încrezãtoare pentru a fi canale ale puterii Lui. (Ed. p. 255, 256)      Fiti tari în credintã si învãtati-i pe copiii vostri cã noi suntem cu totul dependenti de Dumnezeu. Cititi-le povestirea celor patru tineri evrei si impresionati-le mintea cu o întelegere a influentei bune ce a fost exercitatã în timpul lui Daniel datoritã unei strânse adeziuni la principii. (MS. 33, 1909)

            Faceti lectiile Bibliei simple. - Pãrintii sã-i învete pe copiii lor lectii din Biblie, fãcându-le asa de simple încât sã poatã fi întelese cu usurintã. (L. 189, 1903)     Învãtati-i pe copiii vostri cã poruncile lui Dumnezeu trebuie sã devinã regula vietii lor. Împrejurãrile pot sã-i despartã de pãrintii si de familiile lor, dar lectiile de instruire date în copilãrie si tinerete vor fi pentru ei o binecuvântare pe tot parcursul vietii. (MS. 57, 1987) 

ELLEN  G.  WHITE