« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

INDRUMAREA COPILULUI

ELLEN G. WHITE 

 S E C T I U N E A   I 

Cãminul, prima scoalã

CAPITOLUL   UNU

 I M P O R T A N T A   S C O L I I   Î N   C ÃM I N

        Educatia începe acasã. - Cãminul este locul unde trebuie sã înceapã educatia copilului. Aici este prima lui scoalã în care, avându-i pe pãrinti ca instructori, trebuie sã învete lectiile menite sã-l cãlãuzeascã în viatã - lectii de respect, ascultare, politete, stãpânire de sine. Influentele educatiei din cãmin sunt o putere hotãrâtoare spre bine sau spre rãu. În multe privinte acestea sunt tãcute si progresive dar, numai dacã sunt îndreptate în directia cea bunã, ele devin o putere pentru dreptate si adevãr. Dacã copilul nu este instruit corect aici, Satana îl va educa prin  agentii alesi de el. Cât de importantã este, deci, scoala în cãmin! (CT. p. 107) 

         Aici sunt puse bazele. - Asupra tuturor pãrintilor apasã obligatia de a da instructiuni în cele fizice, intelectuale si spirituale. Obiectivul fiecãrui pãrinte ar trebui sã fie acela de a asigura copilului sãu un caracter simetric si bine echilibrat. Aceasta nu este o lucrare de dimensiune si importantã micã, ci o lucrare ce solicitã gândire si rugãciune fierbinte si nu mai putin efort stãruitor si plin de rãbdare. Trebuie pusã o bazã corectã si trebuie ridicat un schelet puternic si stabil; apoi, zi de zi, lucrarea de clãdire, slefuire si desãvârsire trebuie sã meargã înainte. (Id. p. 107, 108)

            Puteti refuza copilului orice, dar nu acest drept. - Pãrinti, amintiti-vã: cãminul este o scoalã de formare în care copiii vostri trebuie sã fie pregãtiti pentru cãminul de sus. Mai degrabã renuntati la orice altceva decât la educatia pe care trebuie s-o primeascã în primii lor ani. Nu permiteti nici un cuvânt de supãrare. Învãtati-i pe copii sã fie amabili si rãbdãtori. Învãtati-i sã fie atenti cu altii. În felul acesta îi pregãtiti pentru o slujire mai înaltã în lucrurile religioase. (MS. 102, 1903)     Cãminul ar trebui sã fie o scoalã de pregãtire, unde copiii si tinerii pot fi pregãtiti ca sã-si aducã aportul în serviciul Maestrului si o scoalã de pregãtire pentru a intra într-o scoalã mai înaltã, aceea a Împãrãtiei lui Dumnezeu. (MS. 7, 1899)

            Nu este o problemã secundarã. - Educatia în cãmin sã nu fie privitã ca o problemã secundarã. Ea ocupã primul loc în cadrul adevãratei educatii. Tatilor si mamelor li s-a încredintat modelarea mintii copiilor lor. (R&H, 6 iunie, 1899)

           Cât de uimitor este proverbul: ,,Cum este îndoitã rãmurica, asa va fi de înclinat si copacul ce va creste din ea". Acesta trebuie aplicat la instruirea copiilor nostri. Pãrinti, vã veti aminti cã educatia copiilor vostri din primii lor ani v-a fost încredintatã ca o rãspundere sacrã? Acesti lãstari tineri trebuie sã fie instruiti cu gingãsie ca sã poatã fi transplantati în grãdina Domnului. Educatia în cãmin nu trebuie neglijatã cu nici  un chip. Cei care o neglijeazã, neglijeazã de fapt o datorie religioasã. (MS.  84, 1897)

            Marea  sferã  a  educatiei  în  cãmin. - Educatia  în cãmin înseamnã mult. Este o chestiune de mare amploare. Avraam a fost numit tatãl credinciosilor. Printre lucrurile ce l-au fãcut un exemplu remarcabil de evlavie a fost si respectul strict pe care l-a avut fatã de legea lui Dumnezeu în cãminul lui. El a cultivat religia în familie. Cel ce vede educatia datã în cãmin si mãsoarã influenta acestei educatii a spus: ,,Îl cunosc si stiu cã are sã porunceascã fiilor si casei lui dupã el  sã tinã calea Domnului, fãcând ce este drept si bine". (L. 9, 1904)        Dumnezeu a poruncit evreilor sã-i învete pe copii cerintele Sale si sã le facã cunoscutã atitudinea Sa fatã de poporul lor. Cãminul si scoala erau una. În locul buzelor strãine, inimile iubitoare ale tatãlui si mamei erau acelea care dãdeau instructiuni copiilor lor. Gânduri despre  Dumnezeu erau asociate cu toate evenimentele zilnice din viata de cãmin. Lucrãrile puternice ale lui Dumnezeu erau relatate cu elocventã si cu sentimente de respect amestecat cu teamã si uimire. Mãretele adevãruri ale providentei lui Dumnezeu si viata viitoare erau imprimate în mintea tânãrã care fãcea cunostintã cu adevãrul, bunãtatea si frumosul.  Lectiile date erau ilustrate prin folosirea figurilor si simbolurilor si erau fixate mai bine în memorie în felul acesta. Prin aceste exemplificãri însufletite copilul era initiat aproape din pruncie în misterele, întelepciunea si sperantele strãmosilor sãi, si îndrumat într-un mod de gândire, simtire si anticipare ce pãtrundea dincolo de lucrurile vãzute si trecãtoare la lucrurile nevãzute si vesnice. (FE, p. 95, 96)

            Ea  precede  scoala  propriu-zisã  si-i pregãteste pe copii pentru aceasta. - Lucrarea pãrintilor o precede pe cea a învãtãtorilor. Ei au o scoalã acasã - prima treaptã.  Dacã  vor cãuta cu  atentie si cu rugãciune sã-si cunoascã datoria si s-o împlineascã, îsi vor pregãti copiii pentru nivelul urmãtor în care sã primeascã instructiuni  de la profesor. (R&H, 13 iunie, 1882)

            Ea modeleazã caracterul. - Dupã cum este modelat un palat, tot astfel caracterele copiilor sunt formate în scoala cãminului. (MS. 136, 1898)

            Educatia în cãminul din Nazaret. - Educatia lui Isus a fost asiguratã în cãmin. Mama Sa I-a fost primul învãtãtor omenesc. El a învãtat despre lucrurile ceresti de pe buzele ei si din sulurile profetice. A trãit într-o casã tãrãneascã si <i-a îndeplinit cu credinciosie si cu voiosie partea în purtatul poverilor gospodãresti. El, care a fost comandantul cerului, era un servitor binevoitor, un fiu iubitor si ascultãtor. El a învãtat o meserie si a lucrat cu mâinile Sale în atelierul de tâmplãrie al lui Iosif. (MH, p. 399, 400)