| « Back = Inapoi |
Intercer |
AZS-Romania
|
UNIUNEA ROMANA |
VISUL LUI WILLIAM MILER
Am visat ca Dumnezeu, printr-o mana nevazuta, mi-a trimis o caseta lucrata intr-un mod neobisnuit, din abanos si perle montate intr-un mod deosebit, cam de 25 de centimetri lungime si 15 latime si inaltime. O cheie era atasata la caseta. Am luat cheia de indata si am deschis caseta, cand, spre surpriza si mirarea mea, am descoperit-o plina de tot felul de nestemate, de toate marimile, diamante, pietre pretioase si monede de aur si argint de dimensiuni si valori diferite, incantator aranjate in diferitele spatii pe care le ocupau in caseta; si astfel aranjate, ele reflectau o lumina si o slava pe care numai soarele le putea egala.
Am crezut ca nu era de datoria mea sa ma bucur de unul singur de aceasta priveliste, desi inima imi era coplesita de stralucirea, frumusetea si valoarea continutului casetei. Am pus-o de aceea pe o masa aflata in mijlocul camerei mele si am raspandit vestea ca oricine doreste poate veni sa contemple cea mai minunata si stralucitoare priveliste pe care o poate vedea omul in viata sa.
Oamenii au inceput sa vina, la inceput putini, dar sporind in numar pana au ajuns sa fie o mare multime. Cand au privit prima data in caseta, se minunau si strigau de bucurie. Dar cand numarul privitorilor a crescut, toti au inceput sa deranjeze nestematele, scotandu-le din caseta si imprastiindu-le pe masa.
Am inceput sa ma gandesc ca proprietarul isi va cere caseta si bijuteriile din mana mea; si ca, daca am permis sa fie imprastiate, nu voi mai putea sa le pun vreodata la locul lor, in caseta, asa cum au fost inainte; si am simtit ca nu as fi putut face fata niciodata raspunderii pentru acestea, pentru ca aceasta era imensa. Am inceput atunci sa ma rog de oameni sa nu mai puna mana pe ele si nici sa le scoata din caseta, dar cu cat ii rugam mai fierbinte, cu atat le risipeau mai mult; si acum se facea ca le imprastiau peste tot prin camera, pe dusumea si pe fiecare piesa de mobilier.
Am vazut atunci ca, printre bijuteriile si monedele veritabile, acestia amestecasera o cantitate enorma de nestemate contrafacute si monede false. Eram extrem de aprins din pricina nerecunostintei si comportamentului lor josnic si i-am mustrat cu asprime pentru aceasta; cu cat ii mustram mai mult insa, cu atat amestecau mai mult nestematele contrafacute si monedele false cu cele veritabile.
Atunci am inceput sa ma irit in sufletul meu si am inceput sa folosesc forta fizica pentru a-i scoate din camera; dar in timp ce il impingeam pe unul afara, mai intrau trei, aducand noroi, resturi, nisip si tot felul de gunoaie pana cand au astupat absolut toate nesetematele, diamantele si monedele, care nu se mai vedeau nicaieri. Gandeam ca nimeni nu se ingrijora de tristetea sau de mania mea. M-am descurajat cu totul, am stat jos si am plans.
In timp ce plangeam eu si ma lamentam din pricina marii pierderi suferite si raspunderii pe care o aveam, mi-am adus aminte de Dumnezeu si m-am rugat cu seriozitate sa-mi trimita ajutor.
Usa s-a deschis imediat si un barbat a intrat in camera, in timp ce toti ceilalti au iesit din ea; si aceasta, cu o matura in mana, a deschis ferestrele si a inceput sa curete pamantul si gunoaiele din odaie.
Am strigat la el sa se opreasca, intrucat erau giuvaeruri pretioase amestecate cu gunoaiele.
Mi-a spus: „nu te teme”, caci avea „sa aiba grija de ele”.
Atunci, in timp ce matura pamantul si resturile, giuvaerurile si monedele false s-au ridicat impreuna, au iesit pe fereastra ca un nor si au fost duse de vant. In acea agitatie, mi-am inchis ochii pentru o clipa, cand i-am deschis, tot gunoiul disparuse. Nestematele, diamantele, monedele de aur si de argint erau imprastiate de-a valma in toata odaia.
Apoi a pus pe masa o caseta, mult mai mare si mult mai frumoasa decat cea dintai, a adunat cu pumnii giuvaerurile, diamantele si monedele si le-a pus in caseta pana cand n-a mai ramas nici una, desi unele diamante nu erau mai mari decat un varf de ac.
Apoi m-a strigat: „Vino si vezi”.
M-am uitat in caseta, dar ochii mi-au fost orbiti de ceea ce se vedea. Straluceau de zece ori mai puternic decat inainte. M-am gandit ca fusesera lustruite in nisip de picioarele acelor persoane nelegiuite care le risipisera si le calcasera in picioare in tarana. Erau aranjate intr-o ordine desavarsita in caseta, fiecare fiind la locul ei, fara a se observa cine stie ce truda din partea omului care le pusese inauntru. Am strigat cuprins de o mare bucurie, si acel strigat m-a trezit.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
