MOARTEA A DOUA
Satana se avanta in mijlocul urmasilor sai si incearca sa impinga multimea la actiune. Dar foc de la Dumnezeu din cer este aruncat ca o ploaie asupra lor si oamenii cei mari, cei puternici, nobilii, cei saraci si nenorociti, toti sunt mistuiti laolalta. Am vazut ca unii erau nimicit cu repeziciune, in timp ce altii sufereau mai mult timp, erau pedepsiti dupa faptele facute in trup. Unii ardeau multe zile la rand si, atata vreme cat exista o parte din ei nemistuita, tot simtamantul suferintei ramanea. Ingerul a spus: Viermele vietii nu va muri; focul lor nu se va stinge atata timp cat va mai exista chiar si o farama minuscula din ei, din care sa se hraneasca.
Satana si ingerii lui au suferit mult timp. Satana a purtat nu numai povara si pedeapsa cuvenita pentru propriile lui pacate, dar si pacatele celor mantuiti, care fusesera puse asupra lui; si el va trebui, de asemenea, sa sufere si pentru ruina pe care a adus-o asupra sufletelor. Apoi, am vazut ca Satana si toata ostirea celor rai fusesera mistuiti si dreptatea lui Dumnezeu fusese implinita; toata ostirea ingereasca si toti sfintii mantuiti au spus cu un glas puternic: “Amin!”
Ingerul a spus: “Satana este radacina, copiii lui sunt ramurile. Acum, ei sunt mistuiti, radacina si ramura deopotriva. Au murit de o moarte vesnica. Ei nu vor mai avea parte vreodata de o inviere, iar Dumnezeu va avea un Univers curat”. M-am uitat apoi si am vazut cum focul care-I mistuise pe cei rai ardea resturile si curata pamantul. M-am uitat iarasi si am vazut pamantul purificat. Nu mai exista nici macar o urma a blestemului. Scoarta crapata, neuniforma a pamantului arata acum ca o campie intinsa, neteda. Intregul Univers al lui Dumnezeu era curat si Marea Lupta se incheiase pentru totdeauna. Oriunde priveam, toate lucrurile asupra carora ne aruncam privirile erau frumoase si sfinte. Si ceata tuturor mantuitilor, varstnici si tineri, mari si mici, si-au aruncat coroanele la picioarele Rascumparatorului lor, s-au plecat in adorare inaintea Sa si s-au inchinat Celui care este viu in veci de veci. Minunatul pamant nou, cu toata slava sa, era mostenirea vesnica a sfintilor. Apoi, imparatia, domnia si maretia intregii imparatii de sub soare au fost date sfintilor Celui Preainalt, si ale lor vor fi in nesfarsita vesnicie.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA