Dieta si hrana - Sectiunea a IV-a,Partea a II-a: Alimentatia simpla

Alimentaţia simplă

116. Dacă a existat vreodată un timp în care dieta să fie cât mai simplă posibil, acum este acel timp.

117. Dumnezeu doreşte ca bărbaţii să cultive tăria de caracter. Cei ce nu sunt decât nişte ipocriţi nu sunt persoanele care vor primi în curând o răsplată bogată. El vrea ca aceia care lucrează în cauza Sa să fie bărbaţi cu o simţire adâncă şi receptivitate mare. Ei ar trebui să fie cumpătaţi în mâncare; mâncărurile bogate şi cele de lux nu ar trebui să-şi găsească locul pe mesele lor; iar când creierul le este continuu solicitat şi nu există exerciţiu fizic, ar trebui să mănânce cu moderaţie, chiar şi din mâncarea simplă. Claritatea minţii lui Daniel şi statornicia în ceea ce-şi propunea, tăria intelectului în ce priveşte dobândirea cunoştinţelor se datorau într-o mare mă-sură simplităţii dietei sale, împreună cu viaţa lui de rugă-ciune.

118. Dragii mei prieteni, în loc să alegeţi o cale prin care să împiedicaţi boala, voi o cocoloşiţi şi cedaţi puterii sale. Ar trebui să evitaţi folosirea medicamentelor şi să păziţi cu grijă legile sănătăţii. Dacă puneţi preţ pe viaţa voastră, ar trebui să consumaţi mâncare simplă, pregătită în acelaşi fel, cât mai simplu, şi să faceţi mai mult exerciţiu fizic. Fiecare membru al familiei are nevoie de binefacerile reformei sănătăţii. Însă medicaţia ar trebui abandonată pentru totdeauna; căci nu numai că nu vindecă nici o maladie, dar slăbeşte şi orga-nismul, făcându-l predispus la îmbolnăviri.

119. Trebuie să împlineşti reforma sănătăţii în viaţa ta; să-ţi tăgăduieşti eul, să mănânci şi să bei pentru slava lui Dumnezeu. Abţine-te de la poftele trupeşti care se războiesc cu sufletul. Ai nevoie să practici cumpătarea în toate lucrurile. Iată o cruce pe care n-ai luat-o în seamă. Faptul de a te limita la o dietă simplă, care te va menţine în cea mai bună condiţie a sănătăţii, este o sarcină pentru tine. Dacă ai fi vieţuit conform luminii pe care Cerul a lăsat-o să strălucească pe cărarea ta, familia ţi-ar fi fost scutită de multă suferinţă. Propria ta cale a adus un rezultat sigur. Atâta vreme cât continui pe acest făgaş, Dumnezeu nu va intra în familia ta, nu te va binecuvânta mai cu seamă pe tine şi nu va face o minune să-ţi salveze familia din suferinţă. O dietă simplă, fără condimente, carne şi grăsimi de orice fel s-ar dovedi o binecuvântare pentru tine şi ar scuti-o pe soţia ta de multă durere, chin şi disperare. [...]

Pentru a-I aduce lui Dumnezeu o slujire desăvârşită trebuie să cunoşti foarte bine cerinţele Sale. Ar trebui să foloseşti cea mai simplă hrană, pregătită în acelaşi fel, cât mai simplu, pentru ca nervii sensibili ai creierului să nu fie slăbiţi, amorţiţi sau paralizaţi, făcând astfel să-ţi fie imposibil să deosebeşti lucrurile sacre şi să preţuieşti ispăşirea, sângele curăţitor al lui Hristos, ca fiind inestimabil. „Nu ştiţi că cei ce aleargă în locul de alergare, toţi aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergaţi deci în aşa fel ca să căpătaţi premiul! Toţi cei ce se luptă la jocurile de obşte se supun la tot felul de înfrânări. Şi ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună care se poate veşteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate veşteji. Eu, deci, alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt. Ci mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat” (1 Cor. 9,24-27).

Dacă oamenii, pentru nimic altceva decât o cunună pieri-toare ca răsplată pentru ambiţia lor, se supuneau cumpătării în toate lucrurile, cu cât mai mult ar trebui să fie dispuşi să practice tăgăduirea de sine aceia care mărturisesc că sunt în căutarea nu numai a unei cununi de slavă nemuritoare, dar şi a unei vieţi care va ţine tot atât de mult ca tronul lui Iehova şi a unor bogăţii care sunt eterne, onoruri care sunt nepieritoare şi o greutate veşnică de slavă.

Nu-i vor determina oare perspectivele atrăgătoare puse înaintea celor care aleargă în cursa creştină să practice tăgăduirea de sine şi cumpătarea în toate lucrurile, pentru a-şi putea ţine în stăpânire înclinaţiile animalice, a-şi supune trupul şi controla apetitul şi pasiunile senzuale? Atunci vor putea fi părtaşi ai naturii divine, scăpând de stricăciunea care este în lume prin poftă.

120. Persoanele care s-au obişnuit cu o alimentaţie bogată, foarte excitantă, au un gust denaturat şi nu pot găsi dintr-o dată plăcere într-o hrană simplă. Va fi nevoie de ceva timp pentru ca gustul să revină la normal şi ca stomacul să se refacă de pe urma abuzurilor la care a fost supus. Însă aceia care perseverează în folosirea alimentelor hrănitoare le vor găsi gustoase după câtva timp. Vor fi apreciate aromele delicate şi delicioase ale acestora şi vor fi consumate cu mai multă plăcere decât ar putea să ofere delicatesele nehrănitoare. Iar stomacul, aflat într-o stare de sănătate, nefiind nici iritat, nici supraîncărcat, îşi poate împlini lucrarea fără efort.

121. O reformă în mâncare ar constitui o economie de bani şi muncă. Nevoile unei familii pot fi cu uşurinţă satisfăcute printr-o alimentaţie simplă, hrănitoare. Mâncarea bogată distruge organele sănătoase ale minţii şi trupului.

Letter 309, 1905

122. Toţi avem de luat în consideraţie faptul că nu trebuie să existe nici o extravaganţă în vreuna din direcţii. Trebuie să fim mulţumiţi cu o hrană curată, simplă şi de asemenea pregătită într-un mod simplu. Aceasta ar trebui să fie dieta şi pentru bogaţi, şi pentru săraci. Substanţele denaturate trebuie evitate. Ne pregătim pentru viaţa viitoare, veşnică, în Împără-ţia cerului. Se cuvine să ne facem lucrarea în lumina şi tăria marelui şi atotputernicului Vindecător. Toţi trebuie să mani-feste sacrificiu de sine.

Health Reformer, august 1866

123. Mulţi m-au întrebat: Ce cale să urmez pentru a-mi păstra cel mai bine sănătatea? Răspunsul meu este: Încetaţi să călcaţi legile fiinţei voastre; încetaţi să satisfaceţi un apetit pervertit, mâncaţi hrană simplă, îmbrăcaţi-vă într-un mod sănătos, lucru care va cere o simplitate a modestiei, munciţi într-un mod sănătos şi nu veţi fi bolnavi.

124. La întâlnirile de tabără nu ar trebui luat nimic în afară de cele mai bune articole alimentare, sănătoase şi gătite într-un mod simplu, fără condimente şi grăsimi.

Sunt convinsă că nimeni nu trebuie să se îmbolnăvească pregătindu-se pentru întâlnirile de tabără dacă păzeşte legile sănătăţii în ceea ce găteşte. Dacă nu fac prăjituri sau plăcinte, ci coc pâine graham simplă depinzând de fructe, conservate sau uscate, nu trebuie să se îmbolnăvească pregătindu-se pentru întâlnire şi nu trebuie să fie bolnavi la întâlnire. Nimeni nu ar trebui să treacă prin toată perioada întâlnirilor fără o mâncare caldă. Există întotdeauna maşini de gătit în zona de cantonament, unde se poate pregăti aşa ceva.

Fraţii şi surorile nu trebuie să fie bolnavi în cantonament. Dacă se îmbracă aşa cum trebuie în răcoarea dimineţii şi a serii şi sunt atenţi să varieze îmbrăcămintea în funcţie de schimbarea vremii, astfel încât să-şi păstreze o bună circulaţie, dacă păzesc cu stricteţe regularitatea în somn şi consumul de alimente simple, nemâncând nimic între mese, nu au de ce să se îmbolnăvească. Astfel, ei se pot simţi bine în timpul întâlnirii, mintea lor poate fi limpede şi în stare să aprecieze adevărul şi se pot întoarce la casele lor învioraţi în trup şi spirit. Cei care au fost angajaţi în muncă grea zi de zi încetează acum exerciţiul fizic intens; de aceea nu ar trebui să mănânce cantitatea de hrană pe care o consumau de obicei. Dacă fac aceasta, stomacurile lor vor fi împovărate peste măsură.

La aceste întâlniri dorim să avem întreagă în special puterea creierului şi în cea mai sănătoasă condiţie pentru a auzi adevărul, pentru a-l aprecia şi a-l reţine, pentru ca toţi să-l poată practica după ce se întorc de la întâlnire. Dacă stomacul este împovărat cu prea multă mâncare, chiar şi din cea simplă, forţa creierului este chemată în ajutorul organelor digestive. Asupra creierului se manifestă o senzaţie de amorţeală. Este aproape cu neputinţă să-ţi ţii ochii deschişi. Chiar adevărurile care ar trebui auzite, înţelese şi practicate sunt în întregime pierdute prin indispoziţie sau pentru că paralizia a cuprins aproape tot creierul ca urmare a cantităţii de hrană consumată.

Aş vrea să-i sfătuiesc pe toţi să pună ceva cald în stomac în fiecare dimineaţă măcar. Puteţi face aceasta fără multă trudă. Puteţi face o fiertură de graham. Dacă făina de graham este prea mare, cerneţi-o şi, când fiertura este fierbinte, adăugaţi lapte. Aceasta va face o mâncare cât se poate de gustoasă şi sănătoasă pentru tabără. Iar dacă pâinea voastră este uscată, fărâmiţaţi-o în fiertură şi va fi bună. Nu sunt de acord cu consumul de multă hrană rece pentru motivul că organismul trebuie să dea forţă vitală pentru încălzirea mâncării până când aceasta ajunge la aceeaşi temperatură cu stomacul înainte ca lucrarea digestiei să poată fi continuată. Un alt fel de mâncare foarte simplu şi totuşi foarte hrănitor este fasolea, fiartă sau coaptă. Amestecaţi o porţie cu apă, adăugaţi lapte sau smântână şi faceţi o ciorbă; pâinea poate fi folosită ca în cazul fierturii de graham.

[Gătitul inutil în vederea pregătirii pentru întâlnirile de tabără – 57]

125. Mai multe familii care locuiesc la oraş sau într-un sat să se unească şi să-şi lase ocupaţiile care i-au solicitat fizic şi mintal şi să facă o excursie la ţară, pe marginea unui lac frumos sau într-o dumbravă plăcută, unde priveliştile naturii sunt minunate. Ar trebui să-şi ia cu ei mâncare simplă, sănătoasă, cele mai bune fructe şi cereale, şi să-şi întindă masa la umbra vreunui copac sau sub baldachinul cerului. Călătoria până acolo, exerciţiul fizic şi peisajul vor înviora apetitul şi se vor putea bucura de un ospăţ pe care l-ar putea invidia şi împăraţii.

Letter 135, 1902

126. Cei ce apără reforma sănătăţii să se străduiască serios să facă din ea tot ceea ce pretind că este. Să renunţe la tot ceea ce este în detrimentul sănătăţii. Folosiţi mâncare simplă, sănătoasă. Fructele sunt excelente şi scutesc mult timp petrecut cu gătitul. Renunţaţi la produsele bogate de patiserie, prăjituri, deserturi şi la celelalte feluri pregătite pentru a ispiti apetitul. Mâncaţi mai puţine feluri de mâncare la o masă şi mâncaţi cu recunoştinţă.

127. Hristos a dat în propria Sa viaţă o lecţie de ospita-litate. Când a fost înconjurat de mulţimea flămândă pe malul lacului, El nu i-a lăsat să plece la casele lor neîntremaţi. El le-a spus ucenicilor: „Daţi-le voi să mănânce” (Mat. 14,16). Şi, printr-un act de putere creatoare, El a procurat hrană îndestu-lătoare pentru a satisface nevoia lor. Şi cu toate acestea, cât de simplă a fost hrana procurată! Acolo n-au existat bunătăţi alese. El, care avea la îndemână toate resursele cerului, ar fi putut întinde înaintea oamenilor o masă bogată. Dar El a procurat numai ceea ce era de ajuns pentru a satisface nevoia lor, ceea ce constituia hrana zilnică a pescarilor din preajma lacului.

Dacă oamenii ar fi astăzi simpli în deprinderile lor, dacă ar trăi în armonie cu legile naturii, ar fi mijloace din belşug pentru toate nevoile familiei omeneşti. Ar fi mai puţine nevoi închipuite şi mai multe prilejuri de a lucra după metodele lui Dumnezeu. Hristos nu a căutat să-i atragă pe oameni, satisfăcând dorinţa lor după lucruri alese. Hrana simplă, pe care El a procurat-o, era o asigurare nu numai cu privire la puterea Lui, dar şi cu privire la iubirea Lui, cu privire la grija Lui duioasă pentru ei în ceea ce priveşte nevoile obişnuite ale vieţii.

128. Bărbaţi şi femei care mărturisesc că sunt urmaşi ai lui Hristos sunt adesea robi ai modei şi ai unui apetit nestăpânit. În pregătirea pentru întruniri mondene, timpul şi puterea care ar trebui consacrate unor scopuri mai înalte şi mai nobile sunt petrecute gătind o diversitate de mâncăruri nesănătoase. Pentru că aşa este la modă, mulţi din cei ce sunt săraci şi dependenţi de munca lor de zi cu zi vor face pentru oaspeţi cheltuieli pentru prepararea diferitelor feluri de prăjituri bogate, dulceaţă, plăcinte şi diverse mâncăruri la modă, toate acestea nefăcând decât să vatăme pe cei ce le consumă; când, în acelaşi timp, ei au nevoie de sumele cheltuite în acest fel pentru cumpărarea îmbrăcămintei pentru ei înşişi şi copiii lor. Acest timp, petrecut gătind alimente pentru satisfacerea gustului pe socoteala stomacului, ar trebui devotat educaţiei morale şi religioase a copiilor lor.

Vizita mondenă este folosită ca ocazie pentru a da frâu liber lăcomiei. Se consumă în aşa măsură alimente şi băuturi vătămătoare, încât se împovărează peste măsură organele digestive. Forţele vitale sunt solicitate în acţiunea de mistuire, lucru care produce o epuizare, deranjează foarte mult circulaţia sângelui şi, ca rezultat, se simte lipsa energiei vitale în tot organismul. Binecuvântările care ar putea veni în urma vizitelor sunt adesea pierdute pentru motivul că gazda, în loc să câştige de pe urma conversaţiei cu tine, se chinuie cu maşina de gătit, pregătind o varietate de mâncăruri cu care să te ospăteze. Bărbaţii şi femeile creştine n-ar trebui să permită niciodată încurajarea în direcţia aceasta, mâncând din delicatesele astfel pregătite. Să priceapă că obiectul vizitei tale nu este îngăduirea apetitului, ci binecuvântarea reciprocă, venită din faptul de a fi împreună şi a împărtăşi gânduri şi simţăminte. Conversaţia să aibă acel caracter înălţat, înnobilator, care poate fi după aceea reamintit cu sentimente de plăcere nespus de mare.

129. Cei ce primesc oaspeţi ar trebui să aibă mâncare sănătoasă, hrănitoare, făcută din fructe, cereale şi legume, pregătite într-un mod simplu şi gustos. O astfel de mâncare nu va cere decât un plus neînsemnat de muncă şi cheltuială şi, dacă se consumă în cantităţi moderate, nu va face rău nimănui. Dacă cei lumeşti aleg să-şi sacrifice timpul, banii şi sănătatea pentru a-şi satisface apetitul, aşa să facă şi să plătească preţul pentru încălcarea legilor sănătăţii; însă creştinii ar trebui să ia o atitudine fermă în privinţa acestor lucruri şi să-şi exercite influenţa în direcţia cea bună. Ei pot face mult în ce priveşte reformarea acestor obiceiuri „la modă”, care distrug sănătatea şi sufletul.

[Păcatul unei diete sărace pentru familie şi excesive pentru oaspeţi – 284]

130. Unii capi de familie sărăcesc masa celor din casă pentru a furniza o masă scumpă oaspeţilor. Acest lucru este neînţelept. Ar trebui să existe mai multă simplitate în tratarea oaspeţilor. Nevoile familiei să se bucure în primul rând de atenţie.

Economia neînţeleaptă şi obiceiurile artificiale împiedică adesea manifestarea ospitalităţii când este nevoie şi ar fi o binecuvântare. Cantitatea obişnuită de hrană pentru mesele noastre ar trebui să fie calculată astfel, încât oaspetele ne-aşteptat să fie primit bine, fără ca gospodina să fie împovărată prin pregătiri suplimentare.

Letter 73, 1896

131. Trebuie să medităm neîncetat asupra Cuvântului, să-l consumăm, să-l digerăm şi, prin practica noastră, să îl asimilăm, aşa încât să fie luat în fluxul vieţii. Cel care se hrăneşte zilnic din Hristos, prin exemplu, îi va învăţa pe alţii să se gândească mai puţin la ceea ce mănâncă fizic şi să simtă o dorinţă mult mai mare pentru hrana pe care o dau sufletului.

Adevăratul post care ar trebui recomandat tuturor este abţinerea de la orice fel de mâncare aţâţătoare şi folosirea corespunzătoare a alimentelor hrănitoare, simple, de care Dumnezeu a avut grijă să existe din abundenţă. Oamenii ar trebui să se gândească mai puţin la ceea ce vor mânca sau bea, la hrana vremelnică, şi să se gândească mult mai mult la hrana din cer, care va da sănătate şi vitalitate întregii lor experienţe religioase.

132. Dacă ne-am îmbrăca în haine simple, modeste, fără a avea legătură cu moda; dacă pe mesele noastre ar fi totdeauna mâncare simplă, sănătoasă, evitând orice lux, orice extrava-ganţă; dacă locuinţele noastre ar fi construite cu o simplitate cuviincioasă şi mobilate în acelaşi fel, acestea ar arăta puterea sfinţitoare a adevărului şi ar avea o influenţă însemnată asupra necredincioşilor. Însă câtă vreme ne conformăm lumii în aceste privinţe, în unele cazuri căutând parcă să-i depăşim pe cei lumeşti în aranjamente fanteziste, predicarea adevă-rului nu va avea decât un mic efect sau nici unul. Cine va crede adevărul solemn pentru acest timp, când cei ce măr-turisesc deja că îl cred îşi contrazic credinţa prin ceea ce fac? Nu Dumnezeu ne-a închis ferestrele cerului, ci faptul că ne-am conformat obiceiurilor şi practicilor lumii.

133. Printr-o minune a puterii divine a hrănit Hristos mulţimea; şi totuşi, cât de umilă a fost masa oferită – doar peştii şi pâinile de orz, care constituiau hrana zilnică a pescarilor din Galilea.

Hristos ar fi putut întinde o masă bogată pentru popor, însă hrana pregătită numai pentru satisfacerea apetitului n-ar fi dus la nici o lecţie care să fie pentru binele lor. Prin această minune, Hristos dorea să dea o lecţie despre simplitate. Dacă oamenii de astăzi ar păstra simplitatea în obiceiurile pe care le au, trăind în armonie cu legile naturii, aşa cum au făcut-o Adam şi Eva la început, ar exista o cantitate abundentă de hrană pentru nevoile familiei omeneşti. Însă egoismul şi îngăduinţa apetitului au adus păcatul şi mizeria, din pricina excesului, pe de o parte, şi a lipsei, pe de altă parte.

134. Dacă cei ce îşi spun creştini şi-ar folosi mai puţin din avere pentru împodobirea corpului şi înfrumuseţarea caselor şi ar cheltui mai puţin pentru articole extravagante de lux pe care le pun pe mesele lor şi care le distrug sănătatea, ar putea pune sume mult mai mari în vistieria lui Dumnezeu. L-ar imita astfel pe Răscumpărătorul lor, care a părăsit Cerul, bogăţiile şi slava Sa şi a devenit sărac de dragul nostru, pentru ca noi să putem avea bogăţiile veşnice.