Caminul Adventist - Cap.81 RECREATIA CARE ADUCE SATISFACTII DE DURATÃ

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

Capitolul 81

RECREATIA CARE ADUCE SATISFACTII DE DURATÃ

Miscarea care dezvoltã bratele, mintea si caracterul. Cel mai mare folos nu se obtine doar de pe urma jocului sau simplului exercitiu fizic. Din exersarea muschilor în aer proaspãt si curat, e adevãrat, se obtine ceva folos; însã, dacã folositi aceeasi energie în îndeplinirea unor datorii utile, beneficiul va fi mai mare si va fi urmat de un simtãmânt de satisfactie; cãci o astfel de miscare fizicã poartã cu sine simtul utilitãtii si aprobarea constiintei pentru datoria împlinitã. 1

În copii si tineri trebuie trezitã ambitia de a face miscare fizicã, fãcând ceva ce va fi util pentru ei însisi si de folos celor din jur. Miscarea fizicã ce dezvoltã mintea si caracterul, care deprinde bratele sã fie utile si îi învatã pe tineri sã-si aducã si ei contributia în purtarea poverilor vietii, este aceea care dã tãrie fizicã si stimuleazã orice facultate. Si va fi o rãsplatã pentru hãrnicie si cultivarea obiceiului de a trãi pentru a face bine. 2

Nici o recreatie care le este de folos doar lor nu se va dovedi o asa de mare binecuvântare pentru copii si tineri ca aceea care îi face sã fie de folos si altora. Fiind prin natura lor entuziasti si impresionabili, tinerii rãspund repede sugestiilor care li se fac. 3

Exemplul lui Isus ca tânãr. Viata lui Isus a fost plinã de hãrnicie; El fãcea miscare fizicã, îndeplinind diferite sarcini potrivite cu tãria Lui fizicã în dezvoltare. În îndeplinirea lucrului care îi era încredintat, El nu avea timp pentru distractii inutile. El nu lua parte la ceea ce ar fi putut otrãvi moralul si înjosi puterea fizicã, ci era instruit pentru munca utilã si chiar pentru a rezista în fata greutãtilor. 4

În viata Sa pãmânteascã, Domnul Hristos a fost un exemplu pentru întreaga familie omeneascã; El era ascultãtor si de folos în cãminul Sãu. El a învãtat meseria de tâmplar si a lucrat cu propriile Sale mâini în micul atelier din Nazaret... Biblia spune despre Isus: "Si pruncul crestea si se întãrea; era plin de întelepciune si harul lui Dumnezeu era peste El." Mintea si trupul se dezvoltau în timp ce El lucra în copilãrie si tinerete. El nu-Si folosea puterile fizice în mod nechibzuit, ci le exersa în asa fel, încât sã le pãstreze într-o bunã stare de sãnãtate, ca sã poatã face cea mai bunã lucrare în orice domeniu. El nu voia sã fie nedesãvârsit, nici mãcar în mânuirea uneltelor. El a fost tot atât de desãvârsit ca lucrãtor pe cât era de desãvârsit în caracter. Prin cuvânt si propriul Sãu exemplu, Domnul Hristos a acordat atentia cuvenitã si a onorat lucrul folositor. 5

Reînviorare prin lucru variat. Tinerii bãieti ar trebui sã nu uite cã ei sunt rãspunzãtori pentru toate privilegiile pe care le-au avut, pentru felul în care si-au folosit timpul si pentru folosirea corespunzãtoare a talentelor lor. S-ar putea ca ei sã întrebe: "Noi nu ne putem distra deloc sau recrea? Doar sã muncim, sã muncim si iar sã muncim, fãrã sã existe nici o variatie?" 6

Schimbarea lucrului fizic, care a tensionat prea mult puterile, poate fi foarte necesarã pentru un timp, pentru ca ei sã se poatã apuca din nou de lucru, depunând efort în continuare cu mai mare succes. Însã în ceea ce priveste puterea fizicã, cu cele mai bune rezultate, s-ar putea ca sã nu le fie necesarã odihna deplinã. Ei nu ar trebui, nici chiar atunci când sunt obositi dupã un anumit fel de lucru, sã risipeascã momente pretioase. Atunci ei pot cãuta sã facã ceva ce nu este prea istovitor, dar care sã fie o binecuvântare pentru mama si surorile lor. Usurându-le grijile, luând asupra lor cele mai dure poveri pe care acestea le au de dus, ei pot descoperi acea distractie care izvorãste din principiu si care le va aduce adevãrata fericire si astfel timpul lor nu va fi irosit pe nimicuri sau îngãduintã de sine. Timpul lor poate fi folosit întotdeauna în mod util si ei pot fi reînviorati mereu printr-o varietate a acestuia, iar prin rãscumpãrarea timpului, fiecare moment va fi bine întrebuintat pentru cineva. 7

Multi sustin cã este necesar pentru sãnãtatea fizicã sã-si îngãduie sã se distreze în mod egoist. Este adevãrat cã este nevoie de schimbare pentru o bunã dezvoltare a corpului, deoarece mintea si trupul sunt înviorate si întãrite prin schimbare; însã acest obiectiv nu este atins prin îngãduirea distractiei lor nesãbuite si neglijarea datoriilor zilnice pe care tinerii le au de fãcut. 8

Un program pentru studenti, pe care Dumnezeu l-a binecuvântat. Noi trebuie sã-i educãm pe tineri, astfel ca ei sã-si punã la lucru atât puterile mintale, cât si cele fizice. Exercitiul sãnãtos al întregii fiinte va conferi o educatie completã, deplinã. Am avut serios de lucru în Australia pentru a-i instrui în aceastã privintã atât pe pãrinti, cât si pe tineri; însã am perseverat în eforturile noastre pânã ce lectia a fost învãtatã astfel ca, pentru a avea o educatie completã, timpul de studiu sã fie împãrtit între dobândirea cunostintelor din cãrti si asigurarea unor cunostinte prin lucru practic. O parte din fiecare zi era petrecutã în lucru util, studentii fiind învãtati cum sã curete pãmântul, cum sã-l cultive si cum sã construiascã, sã ridice case, timp care altfel ar fi fost petrecut jucând diferite jocuri sau cãutând alte distractii. Iar Domnul i-a binecuvântat pe studentii care si-au consacrat timpul unor lectii de utilitate practicã. 9

Dumnezeu ne-a pus la dispozitie ocupatii utile pentru dezvoltarea sãnãtãtii, si aceste ocupatii folositoare îi vor face în stare pe studenti sã se ajute pe ei însisi si pe altii. 10

În loc de a cãuta diversificarea doar de dragul de a se amuza, trebuie luate mãsuri în vederea acelor exercitii care se vor dovedi utile. 11

Lucrarea misionarã este un exercitiu ideal. Existã o multime de lucruri necesare, utile, de fãcut în lumea noastrã, care fac ca distractiile de dragul plãcerii sã fie cu totul inutile. Creierul, oasele si muschii vor dovedi rezistentã si tãrie prin folosirea lor într-un anumit scop, gândind bine si profund si fãcând planuri care-i vor instrui sã-si dezvolte puterile intelectuale si organele interne si folosind în mod practic talentele date lor de Dumnezeu, cu care sã i poatã aduce slavã. 12

Este datoria noastrã de a cãuta întotdeauna sã-i cãlãuzim pe tineri sã-si foloseascã bine muschii si creierul, ca sã poatã fi de folos celor din jurul lor, ajutându-i în lucrul lor, alinându-i pe cei în necaz, încurajându-i pe cei descurajati, rostind cuvinte de mângâiere celor fãrã sperantã si abãtând mintile studentilor de la ceea ce constituie doar distractie si zbenguialã, lucruri care adesea îi coboarã de la demnitatea de bãrbati si femei la rusine si dizgratie. Domnul doreste ca mintea sã fie înãltatã, cãutând mereu canale mai înalte, mai nobile de utilitate. 13

Aceeasi putere de exersare a mintii si a muschilor poate inventa cãi si mijloace pentru o categorie cu totul mai înaltã de exercitiu, si anume fãcând lucrare misionarã, care îi va face împreunã lucrãtori cu Dumnezeu si îi va educa pentru o utilitate mai mare în aceastã viatã, în lucrul util, practic, care constituie ramura cea mai importantã în educatie... Nu este acesta oare lucrul pe care fiecare tânãr ar trebui sã caute sã-l facã, lucrând de partea lui Hristos? Aveti de partea voastrã ajutorul lui Hristos. Ideile studentilor se vor înmulti. Ele vor fi foarte vaste si puterile, în ce priveste utilitatea chiar în viata voastrã ca studenti, vor fi în continuã crestere. Bratele, mâinile, pe care Dumnezeu le-a dat, trebuie folosite pentru facerea de bine, ca la sfârsit sã puteti auzi: "Bine, rob bun si credincios." 14

Recomandare pentru invalizi. Am fost instruitã cã, în timp ce bolnavii sunt încurajati sã-si pãrãseascã încãperile în care au stat si sã petreacã timp în aer liber, îngrijind florile sau fãcând o altã muncã usoarã, plãcutã, mintile lor nu vor mai fi concentrate doar asupra lor însisi, ci vor fi îndreptate cãtre ceva mai dãtãtor de sãnãtate. Miscarea în aer liber este recomandatã ca o necesitate beneficã, dãtãtoare de viatã. 15

Nu putem decât sã fim voiosi, ascultând muzica pãsãrelelor vesele si desfãtându-ne ochii privind câmpiile si grãdinile în floare. Sã ne obisnuim mintea sã fie interesatã de toate acele lucruri mãrete, pe care Dumnezeu ni le-a dat cu mânã largã. Si, în timp ce cugetãm asupra acestor dovezi ale iubirii si grijii Sale, s-ar putea sã uitãm de neputintele noastre, sã fim veseli si inimile noastre sã cânte Domnului. 16

Timp de ani de zile, din când în când, mi s-a arãtat cã cei bolnavi trebuie învãtati cã este gresit a înlãtura orice muncã fizicã în vederea redobândirii sãnãtãtii. Procedând astfel, vointa ajunge sã dormiteze, sângele se miscã greoi prin corp si devine tot mai putin curat. Iar atunci când pacientul este în pericolul de a-si imagina cã situatia sa este mai gravã decât în realitate, nepãsarea va produce cu sigurantã cele mai nefericite rezultate. Munca bine plãnuitã dã invalidului ideea cã nu este cu totul inutil în lume, cã poate face si el câte ceva. Vointa aceasta îi aduce satisfactie, îi dã curaj, tãrie, pe care distractiile desarte nu i le pot da niciodatã. 17

Dumnezeu ne oferã adevãrate plãceri. Dumnezeu a pus la dispozitia tuturor plãceri - de care sã se bucure atât cel bogat, cât si cel sãrac - plãcerea dobânditã prin cultivarea curãtiei gândului si a utilitãtii în actiune, plãcerea care vine din rostirea de cuvinte amabile si facerea de fapte bune. De la cei care îndeplinesc un asemenea serviciu strãluceste lumina lui Hristos, aducând lumina în vietile înnegurate de multe necazuri. 18

1. Fundamentals of Christian Education, pag. 418.

2. Id., pag. 418, 419.

3. Educatie, pag. 198.

4. The Youth's Instructor, 27 iul. 1893.

5. Fundamentals of Christian Education, pag. 417, 418.

6. Counsels to Teachers, Parents, and Students, pag. 337.

7. Testimonies for the Church, Vol. 3, pag. 223.

8. The Youth's Instructor, 27 iul. 1893.

9. Letter 84, 1909.

10. Review and Herald, 25 oct. 1898.

11. Pamphlet, Recreation, pag. 47.

12. Notebook Leaflet, Education, No. 6, pag. 1.