Caminul Adventist - Cap.78 FAMILIA - UN CENTRU MISIONAR

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

Capitolul 78

FAMILIA - UN CENTRU MISIONAR

Pãrintii trebuie sã dea copiilor o orientare bunã. Noi, ca pãrinti si crestini, trebuie sã dãm copiilor o orientare dreaptã. Ei trebuie îndrumati cu grijã, cu întelepciune, cu duiosie, pe calea slujirii, asemenea Domnului Hristos. Suntem legati prin legãmânt sacru de Dumnezeu spre a ne creste copiii în vederea slujirii Sale. Cea dintâi datorie a noastrã este aceea de a-i înconjura cu o asemenea influentã, care sã-i conducã sã aleagã o viatã de slujire, si sã le oferim instruirea necesarã. 1

Copiii pot fi Danieli si Estere ai vremurilor noastre. Scopul lui Dumnezeu pentru copiii care cresc alãturi de inimile noastre este mai larg, mai adânc si mai înalt decât poate cuprinde viziunea noastrã limitatã. În trecut, aceia pe care El i-a vãzut credinciosi, dintre cei mai umili, i-a chemat sã dea mãrturie pentru El în locurile cele mai înalte din lume. Si multi tineri de astãzi, crescând precum Daniel în cãminul sãu iudeu, studiind Cuvântul lui Dumnezeu si lucrãrile Sale si învãtând lectiile serviciului credincios, vor sta si ei în adunãri legislative, în camere de justitie sau în curti regale, ca o mãrturie pentru Regele regilor. Multi vor fi chemati pentru o lucrare si mai mare. Lumea întreagã se deschide pentru Evanghelie... Din fiecare colt al lumii noastre, vine strigãtul inimilor afectate de pãcat, care doresc sã-L cunoascã pe Dumnezeul iubitor... Noi, care avem aceastã cunostintã, si copiii nostri, cãrora le-o putem împãrtãsi, avem datoria de a rãspunde strigãtului lor. La fiecare familie si la fiecare scoalã, la fiecare pãrinte, profesor si copil asupra cãruia a strãlucit lumina Evangheliei, ajunge în aceastã crizã întrebarea pusã Esterei în acea crizã de moment din istoria lui Israel: "Cine stie dacã nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împãrãtie?" 2

Cãi eficiente de a da mãrturie pentru Hristos. Nu toti pot merge ca misionari în tãri strãine, însã toti pot fi misionari în familiile lor si între vecinii lor. Sunt multe cãi prin care membrii bisericii pot oferi solia celor din jurul lor. Una dintre cele mai eficiente cãi este aceea de a trãi o viatã de crestin utilã, neegoistã. Aceia care sunt prinsi în bãtãlia vietii, într-o luptã pe viatã si pe moarte, pot fi revigorati si întãriti prin mici atentii, care nu costã nimic. Cuvintele amabile, adresate în mod simplu, micile atentii acordate în mod simplu, vor alunga norii ispitirii si îndoielii care se îngrãmãdesc asupra sufletului. Adevãrata exprimare din inimã a împreunei simtiri, asemenea Domnului Hristos, manifestatã în simplitate, are putere de a deschide usa inimilor care au nevoie de atingerea simplã, delicatã, a Spiritului lui Hristos. 3

Existã un vast câmp de lucru atât pentru femei, cât si pentru bãrbati. Este nevoie de ajutorul tuturor: al bucãtãresei pricepute, al spãlãtoresei si al sorei de caritate. Membrii familiilor sãrace trebuie învãtati sã gãteascã, sã-si confectioneze si sã-si repare îmbrãcãmintea, sã îngrijeascã de cei bolnavi si sã poarte de grijã în mod corespunzãtor cãminului. Chiar si copiii pot fi învãtati sã facã mici servicii, din iubire si milã pentru cei mai necãjiti decât ei. 4

Copiii si tinerii sã se ataseze în lucrarea de slujire a oamenilor. Din dorinta de a se scuza, unii spun: "Timpul si mijloacele îmi sunt absorbite de datoriile fatã de familie si fatã de copii." Pãrintilor, copiii vostri trebuie sã fie mâna care sã vã vinã în ajutor, mãrindu-vã puterea si capacitatea de a lucra pentru Domnul. Copiii sunt membrii mai tineri ai familiei lui Dumnezeu. Ei trebuie îndrumati sã se consacre lui Dumnezeu, cãruia i apartin prin creatiune si rãscumpãrare. Ei trebuie învãtati cã toate puterile lor, ale trupului, mintii si sufletului, sunt ale Lui. Ei trebuie instruiti sã fie de ajutor în diverse domenii de serviciu neegoist. Nu le îngãduiti copiilor vostri sã fie niste oprelisti. Copiii vostri trebuie sã poarte împreunã cu voi atât poverile spirituale, cât si cele fizice. Ajutându-i pe altii, ei îsi sporesc propria lor fericire si utilitate. 5

Dacã în fiecare comunitate tinerii si tinerele s-ar consacra lui Dumnezeu, dacã ar pune în practicã tãgãduirea de sine în viata de cãmin, ajutându-si mamele obosite si coplesite de griji, ce schimbare va avea loc în comunitãtile noastre! Mama ar gãsi timp sã facã vizite vecinilor. Când se iveste ocazia, copiii pot fi de ajutor, fãcând, chiar când sunt mici, mici servicii din iubire si milã spre binecuvântarea altora. În acest fel se poate pãtrunde în mii de case ale celor sãraci si nevoiasi. În multe case pot fi duse cãrti cu privire la sãnãtate si cumpãtare. Circulatia acestor cãrti este o lucrare importantã; cãci ele contin cunostinte pretioase, legate de tratamentul bolilor - cunostinte care pot constitui o mare binecuvântare pentru cei care nu îsi pot permite sã plãteascã o consultatie la medic. 6

Copiii sã fie mici misionari. Dumnezeu doreste acest lucru. Dumnezeu doreste ca fiecare copil, încã de la o vârstã fragedã, sã fie copilul Lui, sã fie adoptat în familia Sa. Desi sunt tineri, ei pot fi membri ai familiei de credintã si sã aibã o experientã deosebit de pretioasã. 7

Când sunt foarte mici, copiii pot fi utili în lucrarea lui Dumnezeu... El le va da harul Sãu si Duhul Sãu cel Sfânt, astfel ca ei sã poatã birui nerãbdarea, agitatia si orice pãcat. Domnul Isus iubeste copiii. El are binecuvântãri pentru ei si i place sã-i vadã cã sunt ascultãtori de pãrintii lor. El doreste ca ei sã fie micutii Lui misio-nari, tãgãduindu-si propriile înclinatii si dorinte dupã plãcerea egoistã în favoarea slujirii Lui; si aceastã slujire este la fel de acceptatã de Dumnezeu ca si serviciul copiilor crescuti mari. 8

Pãrintii trebuie sã-si învete copiii, prin cuvânt si exemplu, cum sã lucreze pentru cei neconvertiti. Copiii trebuie astfel educati, încât sã fie împreunã simtitori cu cei în vârstã si cu cei necãjiti si sã caute sã aline suferintele celor sãraci si nenorociti. Ei trebuie învãtati sã fie sârguinciosi în lucrarea misionarã; si astfel, din cei mai fragezi ani, li se va întipãri în minte tãgãduirea de sine si sacrificiul pentru binele altora si înaintarea cauzei lui Dumnezeu, ca sã poatã fi împreunã lucrãtori cu Dumnezeu. 9

Fie ca pãrintii sã-i învete pe copiii lor adevãrul asa cum este el în Isus. Iar copiii, în simplitatea lor, vor repeta ceea ce au învãtat celor cu care au legãturi. 10

Biserica are de lucru pentru tineret. Fie ca cei care poartã rãspunderi în bisericã sã elaboreze planuri, prin care tinerii si tinerele sã poatã fi instruiti spre a-si pune la lucru talantii încredintati lor. Membrii mai în vârstã ai bisericii sã caute sã lucreze în mod serios, cu suflet, pentru copii si tineri. Pastorii sã-si punã la lucru toatã iscusinta în a inventa planuri prin care membrii mai tineri ai bisericii sã poatã fi condusi sã coopereze cu ei în lucrarea misio-narã. Sã nu vã închipuiti însã cã le veti putea stârni interesul doar tinând o predicã lungã la întrunirea în vederea lucrãrii misionare. Întocmiti planuri, prin care poate fi aprins un interes viu. Fiecare sã aibã ceva de fãcut. Instruiti-i pe tineri sã facã ceea ce li se dã de fãcut si învãtati-i ca, sãptãmânã dupã sãptãmânã, sã-si aducã rapoartele la întrunirile misionare, când sã spunã ce experiente au avut si, prin harul lui Hristos, succesele pe care le-au dobândit. Dacã s-ar aduce astfel de rapoarte, de cãtre lucrãtori consacrati, întrunirile misionare nu s-ar desfãsura atât de greoi si plictisitor. Ar fi pline de interes si nu ar fi absente în auditoriu. 11

Cãutati ocazii favorabile în împrejurimi. Ocaziile favorabile sunt la îndemâna fiecãruia. Apucati-vã de lucru în împrejurimi, cãci pentru aceastã lucrare sunteti rãspunzãtori. Nu asteptati ca altii sã vã îmboldeascã sã faceti pasi înainte. Actionati fãrã întârziere, fiind constienti de rãspunderea personalã, pe care o aveti fatã de Acela care Si-a dat viata pentru voi. Actionati ca si când L-ati auzi pe Domnul Hristos chemându-vã personal, pe nume, pentru a vã trezi din somn si a pune la lucru toate capacitãtile pentru a-L sluji pe El. Nu cãutati sã vedeti pe altcineva care ar fi gata sã rãspundã inspiratiei Cuvântului Dumnezeului Celui viu. Dacã sunteti pe deplin consacrati, prin intermediul vostru, El va aduce la adevãr si pe altii pe care îi poate folosi drept canale pentru a transmite lumina multor suflete care se aflã în întuneric. 12

Familiile crestine sã pãtrundã în zone care sunt în întuneric. Dumnezeu cheamã familiile crestine sã pãtrundã în regiuni care se aflã în întuneric si rãtãcire si sã lucreze cu întelepciune si consecventã pentru Domnul. Este nevoie de sacrificiu de sine pentru a rãspunde acestei chemãri. În timp ce multi asteaptã sã fie îndepãrtate toate obstacolele din cale, existã suflete care mor fãrã sperantã si fãrã Dumnezeu în lume. Multi, foarte multi, de dragul avantajului lumesc, din dorinta de a dobândi cunostinte stiintifice, se aventureazã în regiuni periculoase si îndurã greutãti si lipsuri. Unde sunt aceia care vor sã facã acest lucru din dorinta de a spune altora despre Mântuitorul? Unde sunt bãrbatii si femeile care sã vrea sã meargã în zone în care este nevoie de Evanghelie, ca sã-i poatã îndruma pe cei aflati în întuneric cãtre Mântuitorul? 13

Dacã unele familii s-ar stabili în regiuni întunecoase ale pãmântului, în locuri în care oamenii sunt învãluiti în negurã spiritualã, si acestea ar face ca lumina lui Hristos sã strãluceascã în jurul lor, o mare lucrare ar putea fi îndeplinitã. Fie ca acestia sã-si înceapã lucrarea în liniste, cu umilintã, fãrã a se bizui pe fondurile conferintei, pânã ce interesul pentru solia lor s-ar dezvolta atât de mult, încât ei nu-si mai pot continua lucrarea fãrã ajutorul unui pastor. 14

Copiii vor lucra atunci când altii nu vor putea. Când fiintele ceresti vãd cã oamenilor nu le mai este permis sã prezinte adevãrul, Spiritul lui Dumnezeu îi va lua în stãpânire pe copii si ei vor face lucrarea de proclamare a adevãrului, lucrare pe care oamenii adulti nu o pot face, deoarece calea le este îngrãditã. 15

În scenele finale ale istoriei acestui pãmânt, multi dintre acesti copii si tineri îi vor uimi pe oameni cu mãrturia lor de partea adevãrului, care va fi prezentatã simplu si totusi cu spirit si putere. Ei au fost învãtati sã se teamã de Domnul, iar inimile lor au fost atinse prin studiul atent si cu rugãciune al Bibliei. În viitorul apropiat, multi copii vor fi luati în stãpânire de Duhul lui Dumnezeu si vor face lucrarea de proclamare a adevãrului, care în acel timp nu va putea fi fãcutã de membrii mai vârstnici ai bisericii. 16

Scolile bisericii noastre sunt rânduite de Dumnezeu pentru a-i pregãti pe copii pentru aceastã mare lucrare. În ele, copiii trebuie instruiti cu privire la adevãrul special pentru aceste vremuri si cum sã facã în mod practic lucrare misionarã. Ei trebuie sã se înroleze în armata lucrãtorilor care dau o mânã de ajutor celor bolnavi si suferinzi. Copiii pot lua parte la lucrarea misionarã medicalã si, prin faptele lor mãrunte, pot ajuta la înaintarea acesteia... Prin ei, solia lui Dumnezeu va fi fãcutã cunoscutã si sãnãtatea Lui mântuitoare va fi dusã la toate popoarele. De aceea, biserica trebuie sã simtã o povarã pentru mieii turmei. Copiii sã fie educati si instruiti sã lucreze pentru Domnul. 17

Învãtati sã lucrati, lucrând. Iubirea si credinciosia fatã de Domnul Hristos sunt cele din care izvorãste adevãrata slujire. În inima atinsã de iubirea Lui se naste o dorintã de a lucra pentru El. Aceastã dorintã trebuie sã fie încurajatã si îndrumatã corect. Fie cã este în cãmin, între vecini sau la scoalã, prezenta celor sãraci, necãjiti, ignoranti sau nenorociti, trebuie socotitã nu ca o greutate, ci ca oferind o ocazie pretioasã pentru slujire. În aceastã lucrare, ca în oricare alta, iscusinta se dobândeste lucrând efectiv. Eficienta este asiguratã prin instruirea în vederea îndeplinirii datoriilor obisnuite ale vietii si în lucrarea de slujire a celor lipsiti si în suferintã. Fãrã acestea, cele mai bine intentionate eforturi sunt adesea în zadar si chiar dãunãtoare. Oamenii învatã sã înoate în apã, nu pe uscat. 18

1. Divina vindecare, pag. 290.

2. Educatie, pag.245, 246.

3. Mãrturii, Vol. 9, pag. 26.

4. Id., pag. 31.

5. Id., Vol. 7, pag. 63.

6. Manuscript 119, 1901.

7. Letter 104, 1897.

8. Review and Herald, 17 noi. 1896.

9. Mãrturii, Vol. 6, pag. 429.

10. Manuscript 19, 1900.

11. Mãrturii, Vol. 6, pag. 436.

12. Manuscript 128, 1901.