« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

CAMINUL ADVENTIST

ELLEN G. WHITE

         Capitolul  77

CRÃCIUNUL

            Crãciunul ca sãrbãtoare.  "Vine Crãciunul" este vestea care  rãsunã  pretutindeni în lumea noastrã, de la rãsãrit la apus si de  la nord la sud.  Pentru copii, tineri, adulti si chiar pentru cei  în vârstã, este un timp de bucurie si veselie mare.  Însã ce este  Crãciunul în fond, ca sã i se acorde atât de multã atentie?  Ziua de  25decembrie  se  presupune a fi ziua nasterii lui Isus Hristos  Si sãrbãtorirea acesteia a devenit un obicei popular.  Totusi, nu  existã certitudinea cã noi tinem adevãrata zi de nastere a  Mântuitorului  nostru. Istoria nu ne dã nici o asigurare în acest sens.  Biblia nu  ne dã timpul precis. Dacã ar fi considerat aceastã cunoastere esentialã  pentru mântuirea noastrã, Domnul ne-ar fi vorbit prin profetii si  apostolii Sãi, astfel ca sã putem sti totul despre acest subiect.  Tãcerea Scripturilor în aceastã privintã constituie pentru noi dovada  cã acest lucru nu ne-a fost fãcut cunoscut din motivele cele mai întelepte. 

            În întelepciunea Sa, Domnul a tinut ascuns locul unde l-a îngropat  pe Moise.  Dumnezeu l-a îngropat pe Moise, l-a înviat si l-a  luat  la cer. A tinut ascuns acest lucru pentru a preveni idolatria.  El,  împotriva cãruia  s-au rãzvrãtit în timp ce era în serviciu activ,  pe care l-au atâtat mereu aproape dincolo de limita de a suporta omeneste,  a fost venerat aproape ca Dumnezeu, dupã ce s-a despãrtit de ei prin  moarte. Tot din acelasi motiv, El a ascuns ziua exactã a nasterii  Domnului Hristos, astfel ca acea zi sã nu  primeascã onoarea care  ar trebui  datã Domnului Hristos ca Rãscumpãrãtorul lumii, un Mântuitor  care  trebuie primit, în care trebuie sã ne încredem si pe care sã ne bazãm  cã poate  mântui pe deplin pe toti cei care vin la El. Adorarea sufletului  nostru trebuie sã se îndrepte cãtre Domnul Isus,  Fiul Dumnezeului  Celui nemãrginit. 1

            Ziua nu trebuie ignoratã.   Deoarece ziua de 25 decembrie  este sãrbãtoritã pentru a comemora nasterea Domnului Hristos, deoarece  copiii  au fost învãtati prin cuvânt si exemplu cã aceasta a fost cu adevãrat  o zi de  veselie si bucurie,  vã va fi foarte dificil sã treceti peste  ea fãrã a-i acorda o anumitã atentie. Ea poate fi folositã pentru  a servi unui scop foarte  bun.  Copiii si tinerii trebuie tratati cu foarte  multã grijã. De  Crãciun  ei nu trebuie lãsati sã-si gãseascã propriile plãceri în capricii,  în cãutãri de plãceri, în distractii care vor fi în detrimentul spiritualitãtii lor.  Pãrintii pot  veghea  asupra acestui lucru, îndreptând  mintile si darurile copiilor lor cãtre Dumnezeu,  cauza Sa si mântuirea sufletelor.  Dorinta dupã distractie, amuzament, în loc de a fi nãruitã sau interzisã  în mod arbitrar, trebuie  avutã în atentie de cãtre pãrintii care,  cu efort serios, sã-i  cãlãuzeascã pe copii. Dorinta lor de a face  daruri  poate fi transformatã în mijloace sfinte, care sã aibã ca  rezultat binele semenilor nostri, prin umplerea vistieriei marii si  mãretei lucrãri pentru care a venit Domnul Hristos în lume. Tãgãduirea  de sine si sacrificiul de sine au marcat  cursul actiunilor Sale.  Fie ca acestea sã fie prezente si în vietile  noastre, ale celor  care pretindem cã l iubim pe Domnul Isus, deoarece pe El se bazeazã  nãdejdea  noastrã de  viatã vesnicã. 2     Oferirea  reciprocã de daruri, un simbol al afectiunii.   Sãrbãtorile se apropie cu grabã mare, aducând în atentie  cadourile  care trebuie fãcute, iar tinerii si bãtrânii deopotrivã, studiazã  ce anume ar putea  oferi  prietenilor lor ca simbol, amintire a afectiunii  pe  care le-o poartã. Este plãcut sã primim un dar, oricât ar fi de mic,  de la aceia  pe care îi iubim. Este o asigurare cã nu suntem uitati  si se pare cã  ne leagã un pic mai mult de acestia...  Este bine sã ne oferim unul altuia simboluri ale iubirii, ca amintire,  dacã prin aceasta nu l uitãm pe Dumnezeu, cel mai bun  prieten al  nostru. Trebuie sã oferim daruri care sã se dovedeascã de un real  folos primitorului. Eu as recomanda cãrti care sã fie de ajutor în  întelegerea Cuvântului lui Dumnezeu sau care sã ne   mãreascã dragostea  fatã de acesta. Oferiti  ceva ce poate fi citit în aceste lungi seri  de  iarnã. 3

            Pentru copii sunt recomandate cãrtile.  Sunt multi care nu  au cãrti si publicatii referitoare la adevãrul prezent. Acesta  constituie un câmp vast, în care  banii pot  fi investiti în sigurantã.  Sunt  multi  dintre cei micuti care ar dori sã li se ofere cãrti. "The  Sunshine Series", "Golden  Grains Series", "Poezii",  "Sabath readings",* etc, toate aestea sunt cãrti pretioase,  care pot fi  introduse cu sigurantã în fiecare familie. Mãruntisul  cheltuit în mod obisnuit pe dulciuri si jucãrii inutile poate fi pus  bine si apoi  se pot cumpãra  aceste volume...  Fie ca aceia care doresc sã facã daruri valoroase copiilor lor, nepotilor  si nepoatelor  sã  procure pentru ei cãrtile mentionate mai sus.  Pentru  cei tineri, cartea "Viata lui Josef Bates" este o comoarã;  de asemenea cele trei volume  ale Spiritului Profetic. ** Aceste  volume  trebuie sã existe  în fiecare familie din tarã.  Dumnezeu ne dã  luminã  din cer si nici o familie nu trebuie sã fie lipsitã de aceasta.  Fie ca darurile pe care le veti face sã constituie raze de luminã  pe calea cãtre ceruri. 4

            Domnul Isus nu trebuie uitat.  Frati si surori, în timp  ce voi vã gânditi ce daruri sã vã faceti unii altora, eu v-as aminti  de Prietenul nostru ceresc, ca sã nu uitati de cerintele Lui. Nu Se  va bucura El oare, dacã noi arãtãm cã nu L-am uitat? Domnul Isus,  Printul vietii, a dat  totul pentru a ne face posibilã mântuirea...  El a suferit chiar  pânã la moarte, ca sã ne poatã da viata vesnicã.  Prin Domnul Hristos noi primim fiecare binecuvântare... Nu trebuie  oare ca si Binefãcãtorul nostru ceresc sã Se împãrtãseascã de  simboluri  ale multumirii si iubirii noastre? Veniti, fratilor si surorilor,  veniti cu copiii vostri, chiar cu pruncii în brate si aduceti-vã darurile  lui Dumnezeu dupã puterile voastre. Cântati-I din inimã si lauda Lui  sã fie pe buzele  voastre. 5

            Crãciunul - un timp pentru a-L onora pe Dumnezeu.  În lume,  sãrbãtorile sunt petrecute în  destrãbãlãri si extravagantã, în ospete  si etalare... Mii de dolari sunt mai rãu decât aruncati de Crãciun  si Anul Nou pe îngãduinte inutile. Este însã  privilegiul nostru sã  ne   depãrtãm de obiceiurile si practicile acestui veac decãzut; si,  în loc de a cheltui bani numai pentru satisfacerea poftei sau pentru  ornamente inutile sau articole de îmbrãcãminte, noi putem face  din  sãrbãtorile care vin o ocazie prin care sã-L onorãm si sã-L glorificãm  pe Dumnezeu. 6

            Domnul Hristos  trebuie  sã fie obiectivul suprem; însã în felul în  care s-a sãrbãtorit Crãciunul, slava, care I se cuvenea Lui, a fost  îndreptatã cãtre omul muritor, pentru care, datoritã caracterului  pãcãtos si deficitar al acestuia, a fost necesar ca El sã vinã în  lumea noastrã.  Domnul Isus, Maiestatea cerurilor, Regele cerurilor, a lãsat  la o parte regalitatea Sa,  tronul Sãu de slavã  si  sceptrul Sãu  înalt de conducãtor si a venit în lumea noastrã pentru a aduce ajutor  divin omului  decãzut, slãbit în ce priveste puterea moralã si corupt  de  pãcat...  Pãrintii trebuie sã prezinte aceste lucruri copiilor lor si sã-i  învete,  cuvânt  cu cuvânt, precept dupã  precept,  care este datoria  lor  fatã de Dumnezeu - nu datoria lor unii fatã de altii pentru a se onora  si glorifica unul  pe altul prin daruri si cadouri. 7

            Îndreptati gândurile copiilor într-o nouã directie.  Sunt  multe lucruri care pot fi nãscocite cu gust si la un pret mult  mai mic decât cadourile inutile, care  se fac atât de frecvent copiilor  si rudelor noastre, si prin aceasta ne putem arãta curtoazia, si astfel  fericirea poate fi adusã în cãmin.  Îi puteti învãta pe copiii vostri o lectie  în timp ce le explicati  motivul pentru care ati  fãcut o schimbare în valoarea cadourilor  lor, spunându-le cã sunteti convinsi cã pânã acum ati avut mai mult  în vedere plãcerea lor decât slava lui Dumnezeu. Spuneti-le  cã v-ati  gândit mai mult la propria voastrã  plãcere si la satisfacerea ei  si ati tinut sã fiti în armonie cu obiceiurile si traditiile lumii,  fãcând daruri acelora care nu aveau nevoie de ele, si v-ati gândit  mai putin la înaintarea lucrãrii lui Dumnezeu. Ca si înteleptii din  vechime, puteti oferi lui Dumnezeu cele mai bune daruri ale voastre  si sã-I  arãtati prin darurile fatã de El cã voi apreciati Darul Sãu  cãtre o lume pãcãtoasã. Îndreptati gândurile copiilor vostri pe un  nou fãgas, neegoist, încurajându-i sã aducã daruri lui Dumnezeu pentru  darul Unicului sãu  Fiu. 8

            "Sã avem pom de Crãciun?"  Dumnezeu ar avea plãcere  dacã  de Crãciun fiecare comunitate ar avea un pom de Crãciun, în care sã  fie agãtate daruri,* mari  sau  mici, pentru aceste case de închinare.**  Ne-au sosit scrisori în care suntem întrebati: E bine  sã avem pom  de Crãciun? Nu va fi aceasta  în felul lumii? Noi  rãspundem: puteti  sã faceti cum face lumea, dacã aveti tragere de inimã sã faceti asa  sau  s-o faceti într-un mod deosebit de lume,  dacã este posibil. Nu este  pãcat a se  alege un brad plãcut mirositor, pe care sã îl  asezãm  în comunitãtile noastre, însã  pãcatul este legat  de motivul  care  ne  determinã sã facem acel lucru si felul în care sunt folosite darurile  care sunt asezate în pom.  Pomul poate fi atât de înalt si  crengile sale atât de ample, cât  se potriveste  cel mai bine  momentului; fie însã ca ramurile lui  sã fie încãrcate cu roada de aur si  argint a  bunãvointei voastre  de a fi darnici, pe care s-o prezentati înaintea Lui ca darul vostru  de Crãciun.  Fie ca donatiile voastre sã fie sfintite de rugãciune.  9

            Sãrbãtorile de Crãciun si de Anul Nou pot fi  si trebuie sã fie  tinute  în folosul celor lipsiti. Dumnezeu este glorificat atunci când noi  dãm pentru a-i ajuta pe aceia  care au familii numeroase  de întretinut.  10

            Un pom încãrcat cu daruri nu este pãcat.  Pãrintii nu trebuie sã  ia pozitie cã  un brad asezat în bisericã pentru  bucuria copiilor  la Scoala de Sabat este un pãcat, deoarece aceasta poate fi o mare  binecuvântare. Înaintea mintilor lor trebuie pãstratã ideea de dãruire  de obiecte pentru binefacere. Obiectivul acestor  întruniri nu trebuie  sã fie numai amuzamentul. Desi s-ar putea sã fie unii care sã transforme  aceste ocazii în momente de neseriozitate si  nepãsare, mintile acestora  neprimind impresiile divine,  pentru altii aceste ocazii se vor dovedi  deosebit de  benefice.  Eu sunt pe deplin multumitã cã se pot inventa  multe substituente  nevinovate pentru multe întruniri care au efect  demoralizator. 11

            Îngrijiti-vã ca în ziua aceasta sã existe  bucurii nevinovate.   Nu  vreti  sã vã treziti, crestini, fratii mei si surorile mele, si sã vã încingeti  în vederea îndeplinirii în teamã de Domnul, rânduind astfel lucrurile  în aceastã privintã, încât  ocazia sã nu fie seacã si neinteresantã,  ci plinã de bucurie nevinovatã, care sã poarte pecetea cerului? Stiu  cã aceia care sunt mai sãraci vor rãspunde acestor sugestii. Cei mai  bogati vor arãta de asemenea interes si îsi vor oferi darurile si  donatiile  proportional cu mijloacele pe care Dumnezeu le-a  încredintat  lor.  Fie ca în  cãrtile din ceruri sã se noteze cã niciodatã  nu s-a mai vãzut un asemenea Crãciun datoritã donatiilor care  vor fi fãcute pentru sustinerea lucrãrii lui Dumnezeu si  clãdirea  Împãrãtiei Sale. 12

  1. Review and Herald, 9 dec. 1884.

  2. Review and Herald, 9 dec. 1884.

  3. Review and Herald, 26 dec. 1882.

  4. Review and Herald, 11 dec. 1879.

  5. Review and Herald, 26 dec. 1882.

  6. Review and Herald, 11 dec. 1879.

  7. Review and Herald, 9 dec. 1884.

  8. Review and Herald, 13 noi. 1894.

  9. Review and Herald, 11 dec. 1879.

 10. Manuscript 13, 1896.

 11. Review and Herald, 9 dec. 1884.

 12. Review and Herald, 9 dec. 1884.

SUS

« Back =  Inapoi

Intercer   AZS-Romania   UNIUNEA ROMANA