Caminul Adventist - Cap.75 Calauzirea parinteasca in legaturile sociale

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

Capitolul 75

CÃLÃUZIREA PÃRINTEASCÃ ÎN LEGÃTURILE SOCIALE

Influentele rele sunt aproape covârsitoare. Influenta rãului în jurul copiilor nostri este aproape covârsitoare; aceasta le degradeazã mintea si îi conduce spre pierzare. Mintea tinerilor este în mod firesc înclinatã spre nesãbuintã; si, la o vârstã fragedã, înainte de a-si forma caracterul si de a avea o judecatã maturã, ei manifestã frecvent preferintã pentru tovarãsi care au asupra lor o influentã vãtãmãtoare. 1

Dacã glasul meu ar putea fi auzit de toti pãrintii din tarã, i-as avertiza sã nu cedeze dorintelor copiilor lor de a-si alege ei tovarãsi sau asociati. Pãrintii sunt foarte putin constienti de faptul cã impresiile vãtãmãtoare sunt mult mai repede primite de cãtre cei tineri decât impresiile divine; de aceea prieteniile lor trebuie sã le fie favorabile cresterii în har si pentru adevãrul descoperit în Cuvântul lui Dumnezeu, care trebuie sã ajungã în inimã. 2

Fie ca tinerii sã fie asezati în cele mai prielnice circumstante posibile; cãci asocierile pe care si le fac, principiile pe care le adoptã, obiceiurile pe care si le formeazã vor hotãrî utilitatea lor atât acum, cât si în viitor, cu o certitudine care nu dã gres. 3

Pericolul libertãtii nelimitate. Pãrintilor, fiii si fiicele voastre nu sunt apãrati în mod corespunzãtor. Nu ar trebui sã li se îngãduie sã plece si sã vinã când vor ei, fãrã cunostinta si consimtãmântul vostru. S-a dovedit cã libertatea nelimitatã acordatã copilului la aceastã vârstã a dus la ruinã mii de oameni. Cât de multi sunt lãsati sã stea noaptea pe stradã, iar pãrintii sunt multumiti sã nu stie cu cine sunt copiii lor. Prea adesea sunt alesi tovarãsi a cãror influentã tinde numai sã corupã. Când se lasã întunericul, bãietii se adunã în grupe si iau primele lectii în privinta jocurilor de cãrti, a jocurilor de noroc, a fumatului si bãuturii. Fii ai unor oameni credinciosi se duc la bufet unde îsi permit o cinã cu stridii sau altceva de felul acesta si astfel se aseazã ei însisi în calea ispitei. Însãsi atmosfera din aceste locuri este îmbibatã cu blasfemie si pângãrire. Nimeni nu poate rãmâne mult în asemenea locuri fãrã a se întina. Prin astfel de întovãrãsiri, tineri promitãtori ajung betivi si nelegiuiti. Trebuie mare grijã sã fie pãziti de începutul frecventãrii unor astfel de locuri. Pãrintilor, cu exceptia când stiti cã locurile unde se aflã ei sunt cu totul sigure, nu le permiteti copiilor vostri sã meargã pe strãzi dupã cãderea noptii, pentru a se angaja în diferite jocuri sau pentru a se întâlni cu alti bãieti spre a se distra. Dacã aceastã regulã va fi pusã cu strictete în aplicare, supunerea fatã de ea ar deveni un obicei, iar dorinta de a o încãlca ar înceta curând. 4

Pãrintii trebuie sã aleagã tovarãsii copiilor. Pãrintii trebuie sã nu uite cã asocierea cu cei cu moravuri usoare si cu un caracter grosolan va avea o influentã dãunãtoare asupra tinerilor. Dacã ei dau gres în a alege o companie potrivitã pentru copiii lor, dacã le îngãduie sã se întovãrãseascã cu copii cu moravuri discutabile, ei îi aseazã pe copiii lor sau le îngãduie acestora sã se angreneze într-o scoalã în care se predau si se practicã lectii de destrãbãlare. Poate gândesc cã copiii lor sunt suficient de tari spre a rezista ispitei, însã cum ar putea fi ei siguri de acest lucru? Este mult mai usor sã cedezi influentelor rele decât sã te împotrivesti lor. Înainte ca sã devinã constienti de acest lucru, copiii lor pot ajunge deja îmbibati de spiritul tovarãsilor lor si ajung stricati si ruinati. 5

Primejdiile pentru cei tineri sporesc mult atunci când ei sunt aruncati într-o companie ce cuprinde un mare numãr de tineri de vârsta lor, cu caractere si obiceiuri de viatã diferite. În aceste împrejurãri, multi pãrinti sunt înclinati sã stea pe loc, în loc sã-si înteteascã eforturile de a-si pãzi copiii si a veghea asupra lor. 6

Cu rugãciune si în unitate deplinã, tatãl si mama trebuie sã poarte împreunã responsabilitatea gravã a îndrumãrii corespunzãtoare a copiilor lor. Sã neglijeze orice altceva, însã niciodatã sã nu-si lase copiii sã meargã si sã facã ce vor, distrându-se si alegându-si tovarãsi rãi. La judecatã, acesti pãrinti vor afla cã copii lor au pierdut cerul pentru cã în cãmin nu li s-au fãcut restrictii. 7

Unde sunt petrecute serile? Orice fiu sau fiicã trebuie sã dea explicatii când lipseste de acasã noaptea. Pãrintii trebuie sã cunoascã prietenii copiilor lor si în ale cãror case si-au petrecut acestia se-rile. Unii copii îsi însealã pãrintii, spunându-le minciuni pentru a evita demascarea faptelor lor rele.8 Buruienile nãpãdesc câmpul necultivat. Tatii si mamele îsi lasã prea adesea copiii sã-si aleagã ei însisi distractiile, tovarãsii si ocupatia. Rezultatul nu este altul decât cel ce poate fi de asteptat pe drept. Lãsati un câmp necultivat si curând acesta va fi nãpãdit de spini si pãlãmidã. Nu veti vedea niciodatã o floare frumoasã sau un soi de arbust, strãbãtând printre buruieni. Ierburile fãrã valoare vor creste din abundentã, fãrã sã le purtãm de grijã, în timp ce plantele care sunt utile sau frumoase cer o îngrijire meticuloasã. Asa stau lucrurile si cu copiii nostri. Dacã avem în vedere formarea unor obiceiuri bune si întemeierea unor principii drepte, atunci este necesarã o muncã serioasã. Dacã sunt de îndreptat obiceiuri gresite, este nevoie de silintã si strãduintã. 9

Obisnuiti-i pe copii sã se încreadã în judecata pãrintilor. Pãrintilor, vegheati asupra principiilor si obiceiurilor copiilor vostri si pãziti-i ca pe ochii din cap. Nu le îngãduiti sã se întovãrãseascã cu copii pe care voi nu îi cunoasteti bine. Nu le îngãduiti sã aibã legãturi apropiate pânã nu sunteti cu totul siguri cã acestea nule vor fi vãtãmãtoare. Obisnuiti-i pe copii sã se încreadã în judecata si experienta voastrã.

Faceti-i sã înteleagã cã voi aveti un discernãmânt mai clar decât ei, care sunt lipsiti de experientã, si cã deciziile voastre nu trebuie trecute cu vederea. 10

Hotãrâre, dar cu bunãtate. Pãrintii nu trebuie sã cedeze înclinatiilor copiilor lor, ci trebuie sã meargã pe calea cea simplã a datoriei pe care a trasat-o Dumnezeu, punându-le restrictii cu bunãtate, fãcându-le interdictii cu hotãrâre si neclintire, si totusi cu iubire, în privinta dorintelor lor, si cu efort serios, stãruitor si cu rugãciune sã le conducã pasii din lumea aceasta cãtre ceruri. Copiii nu trebuie lãsati sã pluteascã încoace si încolo, pe orice cale sunt înclinati, si sã rãtãceascã pe orice potecã s-ar ivi, care i-ar duce departe de cãrarea cea dreaptã. Nimeni nu este într-un pericol mai mare ca cei care nu se tem de primejdii si neglijeazã sfatul si povata. 11

Pãziti-vã copiii de orice influentã rea, pe cât vã este cu putintã; cãci în copilãrie ei sunt mai receptivi atât în privinta demnitãtii morale, a curãtiei si frumusetii caracterului, cât si a egoismului, necurãtiei si neascultãrii. O datã lãsati sã fie influentati de spiritul de murmurare, de mândrie, vanitate si necurãtie, poate ajunge de nesters ca si viata irositã. 12 Motivul pentru care tinerii nu doresc sã fie supusi autoritãtii corespunzãtoare este faptul cã educatia în cãmin este deficitarã. Eu sunt mamã; eu stiu despre ce vorbesc când spun cã copiii sunt mai în sigurantã si mai feriti atunci când sunt tinuti în frâu în mod sãnãtos decât atunci când sunt lãsati sã urmeze propriile lor înclinatii. 13

Vizitele fãcute fãrã însotitori nu sunt recomandate. Unii pãrinti gresesc, acordându-le copiilor lor prea multã libertate. Uneori, au prea multã încredere în ei si nu îsi vãd greselile. Este gresit a îngãdui copiilor, cu o anumitã cheltuialã, sã plece în vizitã, la distantã, neînsotiti de pãrintii lor sau de alte persoane de încredere. Acest lucru are o influentã rea asupra copiilor. Ei ajung sã-si dea importantã si sã considere cã anumite privilegii le apartin, iar, dacã acestea nu le sunt acordate, se simt maltratati. Ei amintesc de copiii care merg încoace si încolo si au multe privilegii, în timp ce ei au atât de putine.

Iar mama, temându-se cã copiii ei o vor considera nedreaptã, le satisface dorintele, care la sfârsit se dovedesc foarte vãtãmãtoare pentru ei. Copiii care pleacã de acasã neînsotiti, fãrã ochiul veghetor al pãrintelui asupra lor, pentru a le vedea si corecta greselile, sunt adesea astfel influentati, încât vor fi necesare luni de zile pentru a îndepãrta acele influente. 14

Cum întâmpinãm sfatul neîntelept. Pãstrati-vã copiii în cãmin; dacã oamenii vã spun: "Copiii vostri nu vor sti cum sã se poarte în lume", spuneti-le prietenilor vostri cã nu sunteti îngrijorati de acest lucru, ci cã voi doriti sã-i duceti la Mântuitorul pentru a-i binecuvânta, asa cum mamele din vechime si-au dus copiii la Isus. Spuneti sfãtuitorilor vostri: "Copiii sunt mostenirea Domnului si vreau sã fiu gãsit credincios în ceea ce mi s-a încredintat... Copiii trebuie crescuti astfel încât sã nu fie influentati de lume, ci, când sunt ispititi spre pãcat, ei sã fie în stare sã spunã un NU rãspicat, din inimã..." Spuneti prietenilor si vecinilor vostri cã doriti sã vã vedeti familia înãuntrul portilor cetãtii celei minunate. 15

Încercãri puternice în fata tinerilor nostri. Copiii trebuie educati si instruiti pentru a sti cum sã întâmpine greutãtile, ispitele si primejdiile. Ei trebuie sã fie învãtati sã fie stãpâni pe sine si sã învingã greutãtile cu demnitate; si dacã ei nu se aruncã în mod voit în bratele primejdiei si nu se aseazã fãrã a fi necesar în calea ispitei, dacã ei evitã influentele rele si societatea vicioasã în care inevitabil ar fi siliti sã fie într-o companie periculoasã, vor avea tãrie de caracter pentru a sta de partea dreptãtii si a apãra principiul si vor pãsi înainte în puterea lui Dumnezeu cu moralul neatins. Puterile morale ale tinerilor care au fost educati în mod corespunzãtor si care si-au pus încrederea în Dumnezeu vor fi suficiente pentru a face fatã celui mai puternic test. 16

1. Testimonies for the Church, Vol. 1, pag. 400, 401.

2. Id., Vol. 5, pag. 544, 545.

3. Id., pag. 545.

4. Fundamentals of Christian Education, pag. 63.

5. Counsels to Teachers, Parents, and Students, pag. 120.

6. Id., pag. 332.

7. Review and Herald, 8 sep. 1904.

8. Counsels to Teachers, Parents, and Students, pag. 332, 333.

9. Review and Herald, 18 sep. 1881.

10. Counsels to Teachers, Parents, and Students, pag. 120.

11. Testimonies for the Church, Vol. 5, pag. 545, 546.

12. Signs of the Times, 16 apr. 1896.