Caminul Adventist - Cap.74 Prietenii sanatoase si nesanatoase

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

Capitolul 74

PRIETENII SÃNÃTOASE SI NESÃNÃTOASE

Lucruri care ne influenteazã pe noi si pe copiii nostri. Orice prietenie pe care ne-o facem, oricât de restrânsã ar fi, exercitã o anumitã influentã asupra noastrã, iar mãsura în care cedãm acelei influente va fi determinatã de gradul de apropiere, de consecventa relatiei si de dragostea si felul în care îl venerãm pe cel cu care ne asociem. 1

Dacã ne facem prieteni a cãror influentã are tendinta de a ne face sã uitãm marile cerinte pe care le are Domnul fatã de noi, invitãm ispita si devenim prea slabi în ce priveste puterea moralã de a-i rezista. Noi ajungem sã împãrtãsim spiritul si sã nutrim ideile celor cu care ne asociem si sã asezãm lucrurile sacre si vesnice pe o treaptã mai jos decât ideile prietenilor nostri. Pe scurt, suntem influentati în modul în care plãnuieste vrãjmasul neprihãnirii. Tinerii, dacã sunt astfel influentati, sunt mult mai usor afectati decât cei mai în vârstã. Totul face impresie asupra mintilor lor - chipurile la care privesc, vocile pe care le aud, locurile pe care le viziteazã, prietenii pe care si-i formeazã, cãrtile pe care le citesc. Este imposibil de evaluat importanta pentru lumea aceasta, cât si pentru cea viitoare, a prieteniilor pe care le alegem atât pentru noi însine, cât mai ales pentru copiii nostri. 2

Pericolele asocierii cu cei necrestini. Lumea nu trebuie sã constituie pentru noi un criteriu. Nu trebuie sã ne asociem cu cei necrestini si sã ne facem pãrtasi de spiritul lor, cãci ei ne vor îndepãrta inima de Dumnezeu cãtre închinarea la dumnezei falsi. Sufletul neclintit, tare în credintã, poate face mult bine; el poate oferi multe binecuvântãri, la cel mai înalt grad, celor cu care se asociazã, fiindcã Legea lui Dumnezeu este în inima sa. Însã nu ne putem asocia în mod voit cu cei care calcã în picioare Legea lui Dumnezeu, pãstrându-se totusi credinta curatã si nealteratã. Ne vom molipsi de spiritul lor si, dacã nu ne despãrtim de ei, vom fi legati de ei în cele din urmã si vom împãrtãsi aceeasi soartã. 3

Prin asocierea cu idolatrii si participarea la serbãrile lor, israelitii au ajuns sã calce Legea lui Dumnezeu si sã atragã judecãtile Lui asupra natiunii. În acelasi fel si acum, fãcându-i pe urmasii lui Hristos sã se asocieze cu necrestinii si sã participe la distractiile lor, Satana are cel mai mare succes în a-i ispiti spre pãcat. "Iesiti din mijlocul lor si despãrtiti-vã de ei", spune Domnul, "si nu vã atingeti de ceea ce este necurat". Dumnezeu cere poporului Sãu de acum sã se despartã cu totul de lume, în fapte, obiceiuri, principii, asa cum i-a cerut si lui Israel în vechime. 4

Alegerea lui Samson. Grija providentialã a lui Dumnezeu fusese asupra lui Samson, pentru ca el sã poatã fi pregãtit sã îndeplineascã lucrarea la care a fost chemat. Chiar la începutul vietii sale, el a fost înconjurat de conditii favorabile pentru a avea tãrie fizicã, vigoare intelectualã si curãtie moralã. Însã, sub influenta tovãrãsiilor rele, el s-a lãsat deposedat de ceea ce primise de la Dumnezeu, si care constituie singura tãrie a omului, si a fost capturat si distrus de curentul rãului. Aceia care, pe calea datoriei, întâmpinã încercãri, sã fie siguri cã Dumnezeu îi va apãra; însã, dacã în mod voit oamenii se aseazã sub puterea ispitei, mai curând sau mai târziu, ei vor cãdea. 5

Influenta ascunsã a nelegiuirii. Dragi tineri, zi si noapte rugãciunile pãrintilor vostri vã vor urmãri. Ascultati-le rugãmintile si avertizãrile si nu vã alegeti prieteni nepotriviti. Voi nu aveti puterea de a discerne în cel fel influenta nelegiuirii vã va întina mintea, vã va afecta obiceiurile si, cãlãuzindu-vã sã respectati obiceiurile rele, vã vor face sã vã formati un caracter nesãnãtos. S-ar putea sã nu vedeti în aceasta un real pericol si sã credeti cã veti fi în stare sã faceti binele la fel de usor ca înainte de a fi cedat ispitei, însã aceasta este o gresealã. Pãrintii si profesorii care se tem de Dumnezeu si l iubesc vã pot avertiza, sfãtui si îndemna, însã totul poate fi în zadar dacã voi însivã nu vã supuneti lui Dumnezeu si nu cultivati talantii pe care vi i-a dat spre slava Sa. 6

Feriti-vã de cei indiferenti fatã de religie. Dacã copiii stau împreunã cu cei ale cãror conversatii sunt asupra lucrurilor lipsite de importantã, a celor pãmântesti, mintile lor vor fi la acelasi nivel. Dacã ei aud ocãri la adresa principiilor religioase si a credintei noastre, dacã pe nesimtite obiectii cu privire la adevãr ajung la urechile lor, aceste lucruri se vor fixa în mintea lor si le vor modela caracterele. 7

Nimic nu poate fi mai eficient în a împiedica sau îndepãrta impresiile bune si dorintele bune decât asocierea cu persoane usuratice, supãrãtoare, corupte. Oricâtã inteligentã, sarcasm si umor ar poseda astfel de persoane, faptul cã ele trateazã religia cu usurãtate si indiferentã constituie un motiv suficient ca sã nu se întovãrãseascã cu ei. Cu cât se implicã mai mult în diverse alte lucruri, cu atât mai periculoasã va fi compania lor, deoarece viata lor lipsitã de religie are atâtea atractii primejdioase. 8

Întovãrãsirile lumesti atrag si orbesc simturile, astfel ca evlavia, teama de Dumnezeu, credinciosia si loialitatea nu au puterea de a-i face pe oameni sã fie hotãrâti. În general, viata umilã si modestã a Domnului Hristos nu pare atractivã. Pentru multi care pretind a fi fii si fiice ale lui Dumnezeu, Domnul Hristos, Maiestatea cerului, este ca "un lãstar iesit dintr-un pãmânt uscat; fãrã frumusete si fãrã înfãtisare care sã atragã." 9

Nu vã legati afectiv de rudele lumesti. Noi nu-L putem sluji pe Dumnezeu si lumea în acelasi timp. Noi nu trebuie sã ne legãm afectiv de rudele lumesti, care nu iubesc adevãrul. Noi trebuie sã cãutãm, pe orice cale posibilã, când suntem alãturi de ei, sã lãsãm sã strãluceascã lumina noastrã; însã cuvintele noastre, comportamentul nostru, obiceiurile si practicile noastre nu trebuie sã fie în nici un fel influentate de ideile si obiceiurile lor. Noi trebuie sã prezentãm adevãrul în toate relatiile cu ei. Dacã nu putem face acest lucru, cu cât avem mai putine legãturi cu ei, cu atât mai bine pentru spiritualitatea noastrã. 10

Evitati-i pe cei cu standarde joase, cu moravuri usoare. Este un lucru gresit ca cei crestini sã se întovãrãseascã cu cei cu moravuri usoare. Este primejdios a avea legãturi apropiate, zilnice, care ocupã timpul fãrã a contribui cu nimic la consolidarea moralã si intelectualã. Dacã atmosfera moralã, care îi înconjoarã pe oameni, nu este curatã si sfântã, ci întinatã, aceia care trãiesc în aceastã atmosferã vor descoperi cã aceasta afecteazã aproape insensibil intelectul si inima, otrãvind si distrugând. Este periculos a discuta cu cei care sunt josnici. În mod treptat si pe nesimtite, cei care în mod natural sunt constiinciosi si iubesc curãtia vor ajunge la acelasi nivel si vor fi pãrtasi, simpatizând cu imbecilitatea si imoralitatea acelora cu care vin în mod permanent în contact. 11

Un nume bun este mai pretios decât aurul. Existã o tendintã a tinerilor, si anume aceea de a se asocia cu cei care sunt inferiori la minte si ca moralitate. Ce fel de fericire autenticã poate astepta un tânãr dintr-o legãturã voluntarã cu persoane care au un standard scãzut în ce priveste gândurile, sentimentele si comportamentul? Unii sunt josnici în privinta gusturilor si destrãbãlati în obiceiuri; toti cei care îsi aleg astfel de tovarãsi le vor urma exemplul. Trãim în vremuri primejdioase si toti ar trebui sã fie precauti. 12

Multi cedeazã ispitei, temându-se de ridicol. Copiii... ar trebui sã aibã prieteni care sã nu batjocoreascã ceea ce este curat si demn, ci care sã fie de partea a ceea ce este drept, cinstit. Teama de ridicol îi conduce pe multi tineri sã cedeze ispitei si sã meargã pe calea celor fãrã Dumnezeu. Mamele pot face mult, prin exemplu si cuvinte, pentru a le arãta copiilor cum sã fie demni si cinstiti în mijlocul dispretului si batjocurii. 13

Oare de ce nu vor tinerii nostri sã tinã seama de faptul cã cei care sunt gata sã-i conducã pe altii pe cãi gresite sunt usor biruiti de ispitã si ei reprezintã agentii prin care Satana încurajeazã obiceiuri dezordonate si batjocura la adresa acelora care sunt constiinciosi si care vor sã-si pãstreze caracterul integru? 14

Trãiti în prezenta altora ca în prezenta lui Dumnezeu. Prieteni tineri, nu petreceti nici un ceas în compania acelora care v-ar abate de la lucrarea curatã si sfântã a lui Dumnezeu. În fata unor strãini, nu faceti nici un lucru pe care nu l-ati face înaintea tatãlui si a mamei sau de care v-ati rusina înaintea Domnului Hristos si a sfintilor îngeri. Se poate ca unii sã gândeascã despre aceste precautiuni cã nu sunt necesare pãzitorilor Sabatului, însã cei cãrora li se potrivesc stiu ce spun eu. Vã spun, tinerilor, sã vã feriti; cãci nu puteti face nimic care sã nu fie descoperit înaintea ochilor îngerilor si ai lui Dumnezeu. Nu puteti face un lucru rãu si altii sã nu fie afectati de acesta. În timp ce cursul actiunii voastre descoperã ce fel de material este folosit în clãdirea caracterului vostru, acesta are si o influentã puternicã asupra altora. Niciodatã nu pierdeti din vedere cã apartineti lui Dumnezeu, cã El v-a cumpãrat cu un pret si cã va trebui sã dati socotealã înaintea Lui pentru talantii pe care vi i-a încredintat. 15

La vreme de nevoie este fãgãduit un ajutor deosebit. Noi nu trebuie sã creãm conditii, astfel încât copiii nostri sã fie în situatia de a se întovãrãsi cu cei destrãbãlati si josnici. Uneori, Dumnezeu, în providenta Lui, poate face ca tinerii sã intre în legãturã cu cei care sunt lipsiti de curãtie si nestãpâniti. El le va da tãrie si putere de a rezista ispitei, asa cum a dat lui Daniel si tovarãsilor lui în Babilon, dacã sunt dispusi sã colaboreze cu El. Ei trebuie sã fie într-o continuã comuniune cu Dumnezeu. Ei trebuie sã se pãstreze curati, refuzând sã facã ceva care L-ar dezonora pe Dumnezeu si trãind doar pentru slava Sa. Ei trebuie sã vegheze în privinta sufletelor oamenilor, lucrând cu seriozitate pentru aceia în care chipul lui Dumnezeu a fost denaturat, cãutând sã-i schimbe, sã-i înalte, sã-i înnobileze. 16

Cãutati-vã tovarãsi seriosi, integri. Tinerii care sunt în armonie cu Hristos îsi vor alege prieteni care sã-i ajute sã facã ceea ce este bine si vor evita societatea acelora care nu le sunt de ajutor în formarea unor principii drepte si teluri nobile. În orice loc sunt tineri de un caracter îndoielnic. Când vin în contact cu aceastã categorie, cei care s-au asezat fãrã rezervã de partea lui Hristos vor sta neclintiti de partea a ceea ce ratiunea si constiinta le spun cã este drept. 17

Fie ca toti cei care vor sã-si formeze un caracter drept sã-si aleagã tovarãsi cu o minte serioasã, oameni integri, înclinati spre religie. Cei care au evaluat pretul si vor sã clãdeascã pentru vesnicie trebuie sã foloseascã material bun în clãdire. Dacã ei acceptã lemne putrede, dacã se multumesc cu lipsuri în caracter, clãdirea este sortitã pieirii. Fie ca toti sã ia seama cum clãdesc. Furtuna ispitei va lovi asupra clãdirii si, dacã aceasta nu este construitã cu hotãrâre si credinciosie, nu va rezista în fata probei. 18

Prin asocierea cu cei care trãiesc conform unor principii, chiar cei nepãsãtori vor învãta sã iubeascã neprihãnirea. Si, prin punerea în practicã a facerii de bine, se va crea în inimã un dezgust pentru ceea ce este ieftin si comun, în contradictie cu principiile din Cuvântul lui Dumnezeu. 19

1. Testimonies for the Church, Vol. 5, pag. 222, 223.

2. Id., pag. 543.

3. Manuscript 6, 1892.

4. Patriarhi si profeti, pag. 471.

5. Id., pag. 585, 586.

6. The Youth's Instructor, 18 ian. 1894.

7. Testimonies for the Church, Vol. 5, pag. 545.

8. Id., Vol. 3, pag. 126.

9. Manuscript 6, 1892.

10. Testimonies for the Church, Vol. 5, pag. 543.

11. Id., Vol. 3, pag. 125.

12. Testimonies for the Church, Vol. 4, pag. 588.