Partea a XV-a HARURI CARE ADUC STRĂLUCIRE VIETII DE FAMILIE
Capitolul 69
CURTOAZIE SI BUNĂTATE
Curtoazia va alunga jumătate din relele vietii. Principiul cuprins în porunca: "Iubiti-vă unii pe altii" stă la însăsi temelia fericirii din cămin. Curtoazia crestină trebuie să domnească în fiecare casă. Desi nu este atât de la îndemână, ea are puterea să îmblânzească acele Firi care, altfel, ar fi reci, aspre. Cultivarea continuă a curtoaziei, vointa de a face altora ceea ce voim ca ei să ne facă nouă, va alunga jumătate din relele vietii. 1
Curtoazia să se manifeste în cămin. Dacă dorim să avem copii buni, curtenitori si iubitori, noi însine trebuie să le fim exemplu. 2
Părintii să fie atenti unul cu altul chiar în lucrurile mici. Bunătatea în toate trebuie să fie legea casei. Nu trebuie îngăduit nicidecum limbajul aspru; nu trebuie rostite cuvinte usturătoare. Toti pot avea o înfătisare voioasă, o voce blândă, maniere politicoase; acestea sunt elemente puternice. Copiii sunt atrasi de comportamentul optimist, luminos. Arătati-le bunătate si curtoazie, iar ei vor dovedi acelasi spirit, fată de voi si unul fată de altul. 4
Curtoazia voastră si stăpânirea de sine vor avea o influentă mai mare asupra caracterelor copiilor vostri decât ar putea-o avea doar cuvintele. 5
Bunătatea unii fată de altii face din cămin un Paradis. Vorbind frumos cu copiii si lăudându-i atunci când încearcă să facă ce este bine, părintii le pot încuraja străduintele, făcându-i foarte fericiti în jurul cercului familiei, luând astfel nastere un farmec care va alunga orice umbră si va aduce înăuntru lumina soarelui, cu seninătatea ei. Bunătatea reciprocă si stăpânirea de sine vor face din cămin un paradis si va atrage îngerii cei sfinti în cercul familiei; însă acestia vor pleca din casa unde se aud cuvinte neplăcute, neîntelegeri si certuri. Lipsa bunătătii, nemultumirea si mânia Îl izgonesc pe Domnul Isus din cămin. 6
Micile atentii din viata de zi cu zi si atasamentul care ar trebui să existe între membrii aceleiasi familii nu depind de împrejurări din afară. 7
Cuvintele plăcute, gesturile amabile si afectiunea sinceră, care se manifestă în toate actiunile, alături de hărnicie, curătenie si chibzuintă, fac chiar dintr-o colibă cel mai fericit cămin. Creatorul priveste cu multumire spre un asemenea cămin. 8
Există multi care ar trebui să trăiască mai putin pentru lumea din afară si mai mult pentru membrii familiei lor. Ar trebui să existe mai putină etalare de politete superficială si afectiune fată de străini si vizitatori si mai multă curtoazie, care izvorăste din adevărata dragoste si atasament, fată de cei dragi din cămin. 9
Definitia adevăratei politeti. Este mare nevoie de cultivarea rafinamentului autentic în cămin. Aceasta constituie o mărturie puternică în favoarea adevărului. La oricine s-ar manifesta, vulgaritatea în vorbire si purtare dovedeste o inimă stricată. Adevărul de origine divină nu degradează niciodată pe cel care îl primeste si nici nu face din el o persoană grosolană, dură. Adevărul îmblânzeste si rafinează. Când este primit în inimă, el face din tânăr un om respectuos si politicos. Politetea crestină se dobândeste numai prin lucrarea Duhului Sfânt. Aceasta nu constă într-o stare afectată, în manifestări emotionale sau gesturi artificiale - plecăciuni sau zâmbete fortate. Acest fel de politete se întâlneste la cei lumesti, însă ei sunt lipsiti de adevărata politete crestină. Politetea adevărată se dobândeste numai printr-o cunoastere practică a Evangheliei lui Hristos. Politetea autentică si curtoazia autentică sunt bunătate dovedită fată de toti, mari sau mici, bogati sau săraci.10 Esenta politetii autentice constă în respectul fată de ceilalti. Educatia adevărată, care durează, este cea care câstigă mereu prin simpatie si încurajează bunătatea fată de toată lumea. Pretinsa cultură, care nu-l face pe tânăr respectuos fată de părintii lui, nu le apreciază calitătile si nu are răbdare fată de defectele lor, nu-l ajută în nevoie, nu-l face atent si grijuliu, generos si gata a da ajutor celor tineri, bătrâni si celor nenorociti, constituie un esec.11 Curtoazia crestină este banda de aur care-i uneste pe membrii familiei cu legături de iubire, devenind tot mai strânsă si mai puternică în fiecare zi. 12
Faceti din regula de aur legea familiei. În Biblie se pot găsi cele mai valoroase reguli pentru relatiile sociale si de familie. Acestea reprezintă nu numai cel mai bun si cel mai nobil standard de moralitate, dar si cel mai valoros cod de politete. Predica Mântuitorului nostru de pe munte contine îndemnuri de nepretuită valoare atât pentru bătrâni, cât si pentru tineri. Biblia ar trebui citită adesea în familie, iar învătăturile ei pretioase trebuie exemplificate în viata de fiecare zi. Regula de aur: "Tot ce voiti să vă facă vouă oamenii, faceti-le si voi la fel" si sfatul apostolului: "În cinste, fiecare să dea întâietate altuia" ar trebui să devină legea familiei. Cei care nutresc spiritul lui Hristos vor dovedi politete în cămin si un spirit de bunăvointă chiar în lucrurile mici. Ei vor căuta să îi facă mereu fericiti pe cei din jurul lor si, fiind atenti cu cei din jur, vor uita de eul lor. Acesta este fructul care creste în pomul numit crestinism. 13
Regula de aur este principiul adevăratei curtoazii, iar cea mai autentică ilustrare a acesteia se vede în viata si caracterul Domnului Isus. Oh, ce raze de blândete si frumusete străluceau în jur în viata de zi cu zi a Mântuitorului nostru! Ce dulceată răspândea numai prezenta Sa! Acelasi spirit va fi descoperit si în copiii Săi. Cei în a căror inimă locuieste Hristos vor fi înconjurati de o atmosferă divină. Hainele lor albe vor fi înmiresmate cu parfumul grădinii lui Dumnezeu. Fetele lor vor reflecta lumină din lumina Lui, netezind cărarea pentru cei obositi si care se împiedică pe cale. 14
Cel mai bun tratat stiintific asupra etichetei. Cel mai valoros tratat asupra etichetei, care a fost scris vreodată, este pretioasa învătătură dată de Mântuitorul si prin apostolul Pavel, sub inspiratia Duhului Sfânt - cuvinte care ar trebui înscrise, fără a fi sterse vreodată, în memoria oricărui om, tânăr sau bătrân. "Cum v-am iubit Eu, asa să vă iubiti si voi unii pe altii."
"Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se umflă de mândrie, nu se laudă, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeste la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieste totul, suferă totul. Dragostea nu va pieri niciodată." 15
Biblia ne cere în mod imperios să fim curtenitori; si ea ne prezintă multe ilustratii ale unui spirit lipsit de egoism, ale harului blândetii, ale unui comportament atrăgător care caracterizează adevărata politete. Acestea sunt doar reflectii ale caracterului lui Hristos. Amabilitatea si curtoazia autentică ce există în lume, chiar si printre cei ce nu recunosc Numele Său, provin de la El, iar El doreste ca aceste trăsături de caracter să fie reflectate în mod desăvârsit în copiii Săi. Scopul Său este ca oamenii să poată vedea în noi frumusetea Lui. 16
Crestinismul va face din om un gentleman. Domnul Hristos S-a purtat frumos chiar cu persecutorii Săi; iar urmasii Lui adevărati vor avea acelasi spirit. Priviti-l pe Pavel când a fost adus în fata conducătorilor. Cuvântarea sa înaintea lui Agripa constituie o ilustrare a adevăratei curtoazii, ca si a unei elocinte convingătoare. Evanghelia nu încurajează politetea de formă, întâlnită în mod obisnuit în lume, ci acea curtoazie care izvorăste dintr-o bunătate autentică a inimii. 17
Noi nu suntem pentru manifestarea a ceea ce lumea numeste curtoazie, ci pentru acea curtoazie pe care oricine o va lua cu sine în locasurile ceresti ale celor mântuiti. 18
Adevărata curtoazie izvorăste din dragoste. Cea mai atentă cultivare a convenientelor exterioare ale vietii nu este suficientă pentru a îndepărta nemultumirea, judecata aspră si vorbirea indecentă. Rafinamentul autentic nu va fi niciodată dat pe fată atâta vreme cât eul reprezintă obiectivul suprem. Iubirea trebuie să sălăsluiască în inimă. Un crestin adevărat are ca motivatie a actiunilor sale atasamentul profund al inimii fată de Mântuitorul. Iar din această rădăcină a iubirii sale pentru Hristos izvorăste atentia sa fată de fratii lui. 19
Din toate lucrurile care sunt căutate, nutrite si cultivate, nimic nu este atât de valoros în ochii lui Dumnezeu ca o inimă curată si o atitudine de multumire si pace. Dacă armonia divină a adevărului si iubirii există în inimă, aceasta va radia în exterior, în cuvinte si fapte... În inimă trebuie să domnească spiritul bunăvointei autentice. Iubirea conferă posesorului ei har, atentie si farmec în comportament. Dragostea luminează înfătisarea si supune vorbirea; ea rafinează si înnobilează întreaga fiintă umană. Ea îl aduce în armonie cu Dumnezeu, căci ea este o caracteristică a cerului. 20
Adevărata curtoazie nu se învată doar prin practicarea regulilor etichetei. Modul de comportare trebuie avut întotdeauna în vedere; ori de cât ori nu este compromis principiul, respectul fată de altii va conduce la conformarea cu obiceiurile acceptate; însă adevărata curtoazie nu cere sacrificarea principiului pentru conventional. Ea ignoră casta. Ea încurajează pretuirea de sine, respectul pentru demnitatea omului ca om, consideratie pentru fiecare membru al marii familii omenesti. 21
Iubirea este exprimată prin priviri, cuvinte si actiuni. Mai presus de toate lucrurile, părintii ar trebui să-si înconjoare copiii cu o atmosferă de voiosie, curtoazie si iubire. Căminul în care domneste dragostea, si în care aceasta este exprimată în priviri, cuvinte si fapte, este un loc în care îngerilor le face plăcere să locu-iască. Părintilor, lăsati ca strălucirea iubirii, voiosiei, fericirii si multumirii să pătrundă în inimile voastre si faceti ca influenta lor dulce să învăluie căminul. Dati pe fată un spirit bun, răbdător, si încurajati acelasi lucru în copiii vostri, cultivând acele haruri care vor aduce strălucire vietii din cămin. Atmosfera astfel creată va fi pentru copii ceea ce este aerul si raza de soare pentru lumea vegetală, aducând sănătate si vigoare mintii si trupului. 22
Gusturile frumoase, conversatia voioasă si faptele iubitoare vor lega inimile copiilor de cele ale părintilor lor prin funiile de mătase ale iubirii si vor contribui mai mult în a face căminul un loc atrăgător decât cele mai pretioase ornamente ce pot fi cumpărate cu aur. 23
Trebuie asociate temperamente diferite. Asa a rânduit Dumnezeu ca persoane cu temperamente diferite să se asocieze. Când se întâmplă astfel, fiecare membru al familiei trebuie să privească cu sfintenie sentimentele si să respecte drepturile celorlalti. În acest fel, vor fi cultivate respectul reciproc si stăpânirea de sine, vor fi îndepărtate prejudecătile, iar părtile aspre ale caracterului vor fi netezite. Astfel, poate fi asigurată armonia, iar asocierea di-feritelor temperamente poate fi un beneficiu pentru fiecare. 24
Nimic nu poate înlocui lipsa curtoaziei. Aceia care pretind că sunt urmasi ai lui Hristos, dar sunt în acelasi timp aspri, lipsiti de bunătate si necurtenitori în cuvinte si comportament, nu au învătat nimic de la Isus. Un om care tună si fulgeră doreste să stăpânească, înăbusindu-i pe toti în jur, unul care caută necontenit greseli nu este un crestin; căci a fi crestin înseamnă a fi ca Hristos. Comportamentul unor asa-zisi crestini este atât de lipsit de bunătate si curtoazie, încât în loc să fie vorbiti de bine, ei sunt vorbiti de rău. Sinceritatea lor nu poate fi pusă la îndoială; corectitudinea lor nu poate fi discutată, însă sinceritatea si corectitudinea nu pot tine locul bunătătii si curtoaziei. Crestinul trebuie să fie tot atât de iubitor, credincios, milos si curtenitor pe cât este de corect si cinstit. Orice neglijare a bunătătii si amabilitătii din partea fratelui fată de frate, orice neglijare a cuvintelor bune, încurajatoare, în cercul familiei, părintii fată de copii si copiii fată de părinti sunt o confirmarea unor obiceiuri care denotă lipsa unui caracter asemenea lui Hristos. Însă, dacă aceste lucruri mici sunt împlinite, ele devin lucruri mari. Ele se măresc în proportie mare. Ele se transformă în viată într-o mireasmă dulce care se înaltă către Dumnezeu ca tămâia sfântă. 26
Multi tânjesc după amabilitate. Multi tânjesc cu dor după afectiune, prietenie... Trebuie să nu fim egoisti, ci să căutăm mereu ocazii, chiar în lucrurile mici, de a ne arăta multumirea pentru bunăvointa pe care ne-au arătat-o altii si să căutăm ocazii de a înveseli pe altii, de a-i însenina si de a le usura durerile si poverile prin fapte de bunătate si amabilitate si mici fapte de iubire. Aceste atentii care, începând din familia noastră, se extind în afara cercului familiei vor contribui la fericirea vietii noastre, iar neglijarea acestor lucruri mici vor aduce amărăciune si durere în viata noastră. 27
Prin relatiile sociale intrăm în contact cu lumea. Crestinismul intră în contact cu lumea prin relatiile sociale. Fiecărui bărbat sau femeie, care a gustat dragostea lui Hristos si a primit în inimă iluminarea divină, Dumnezeu îi cere să reverse lumină pe cărarea întunecoasă a acelora care nu au cunoscut o cale mai bună. 28
Noi putem manifesta o mie de mici atentii în cuvinte prietenoase si priviri plăcute, care se vor reflecta din nou asupra noastră. Crestinii lipsiti de consideratie pentru cei din jurul lor dovedesc prin această neglijentă că nu sunt în legătură cu Hristos. Este imposibil să fii într-o relatie cu Hristos si totusi să fii lipsit de bunătate fată de altii si să uiti drepturile lor. 29
Noi toti trebuie să devenim martori pentru Domnul Hristos. Puterea relatiilor sociale, sfintită prin harul lui Hristos, trebuie îmbunătătită prin câstigarea sufletelor la Mântuitorul. Faceti ca lumea să vadă că noi nu suntem în mod egoist absorbiti în propriile noastre interese, ci că noi dorim ca si altii să se împărtăsească de binecuvântările si privilegiile noastre. Faceti-i să vadă că religia noastră nu face din noi niste oameni lipsiti de iubire si exigenti. Fie ca toti care mărturisesc că L-au găsit pe Hristos să lucreze slujind asa cum a făcut El, în folosul oamenilor. Noi nu trebuie să dăm niciodată lumii falsa impresie că oamenii crestini sunt un popor mohorât, nefericit. 30
Dacă suntem curtenitori si amabili în cămin, vom duce cu noi mireasma unui comportament plăcut si atunci când suntem plecati de acasă. Dacă dovedim stăpânire de sine, răbdare, blândete si tărie de caracter în cămin, vom putea fi o lumină în lume. 31
1. Signs of the Times, 9 sep. 1886.
2. Signs of the Times, 25 mai 1882.
3. Good Health, ian. 1880.
4. Educatie, pag. 225.
5. Review and Herald, 13 iun. 1882.
6. Signs of the Times, 17 apr. 1884.
7. Signs of the Times, 23 aug. 1877.
8. Signs of the Times, 2 oct. 1884.
9. Signs of the Times, 2 oct. 1884.
10. Manuscript 74, 1900.
11. Educatie, pag. 226.
12. Signs of the Times, 29 noi. 1877.
13. Signs of the Times, 1 iul. 1886
14. Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pag. 111.
15. Educatie, pag. 227.
16. Id., pag. 226, 227.
17. Divina vindecare, pag. 358, 359.
18. Signs of the Times, 13 aug. 1912.
19. Divina vindecare, pag. 359.
20. Testimonies for the Church, Vol. 4, pag. 559, 560.
21. Educatie, pag. 225.
22. Counsels to Teachers, Parents, and Students, pag. 115.
23. Signs of the Times, 2 oct. 1884.
24. Signs of the Times, 4 apr. 1911.
25. The Youth's Instructor, 31 mar. 1908.
26. Manuscript 107, 1898.
27. Testimonies for the Church, Vol. 3, pag. 539, 540.
28. Id., Vol. 4, pag. 555.
29. Id., Vol. 3, pag. 539.
30. Hristos, Lumina lumii, pag. 126, 127.
31. Signs of the Times, 14 noi. 1892.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA