Caminul Adventist - Cap.68 LECTURA SI INFLUENTA EI

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

Capitolul 68

LECTURA SI INFLUENTA EI

Alimentati mintea copilului cu o hranã corespunzãtoare. Mintea copilului, care este usor influentabilã si în continuã dezvoltare, tânjeste dupã cunoastere. Pãrintii trebuie sã fie în mod constant bine informati ei însisi pentru a putea oferi mintilor copiilor o hranã corespunzãtoare. Ca si trupul, mintea îsi obtine puterea din hrana pe care o primeste. Ea este îmbogãtitã si înnobilatã prin gânduri curate, care fortificã; însã ea devine îngustã si se degradeazã prin gânduri care sunt vremelnice, pãmântesti. Pãrintilor, voi sunteti cei care decideti dacã mintile copiilor vostri vor fi umplute cu gânduri înãltãtoare sau cu sentimente vicioase. Mintile lor active nu pot rãmâne neocupate; sã nu credem cã, dacã ne vom încrunta, rãul va dispãrea. Gândurile rele pot fi îndepãrtate doar prin înrãdãcinarea principiilor drepte. Dacã pãrintii nu sãdesc semintele adevãrului în inimile copiilor lor, vrãjmasul va semãna buruieni. Educatia bunã, sãnãtoasã, este singurul lucru care se poate face în vederea prevenirii cuvintelor stricate, care degradeazã bunele maniere. Adevãrul va proteja sufletul de ispitele nenumãrate, cãrora trebuie sã le facem fatã. 1

Pãrintii sã controleze ceea ce citesc copiii. Multi tineri sunt doritori de cãrti. Ei citesc orice le cade în mânã. Fac apel la pãrintii unor astfel de copii sã controleze dorinta lor dupã citit. Nu îngãduiti ca pe mesele voastre sã existe ziare si reviste cu povesti de dragoste. Înlocuiti aceste materiale de citit cu cãrti care îi vor ajuta în formarea caracterului lor cu cel mai bun material - dragostea si temerea de Dumnezeu, cunoasterea lui Hristos. Încurajati-i pe copiii vostri sã depoziteze în minte cunostinte de valoare, sã lase ca ceea ce este bun sã ocupe sufletul si sã tinã în stãpânire puterea, nelãsând loc pentru gânduri josnice, decãzute. Faceti restrictii în privinta lecturilor care nu constituie o hranã bunã pentru minte. 2

Pãrintii trebuie sã lupte pentru a îndepãrta din cãmin orice lucru care nu este o sursã de bine. În aceastã privintã, unii pãrinti au mult de învãtat. Acelora care simt cã pot citi orice reviste si romane eu le spun: voi semãnati niste seminte de la care nu veti recolta roade pentru hambar. Din asemenea lecturi, nu se dobândeste tãrie spiritualã. Dimpotrivã, acestea distrug dragostea pentru adevãrul curat din Cuvânt. Prin intermediul romanelor si povestirilor din reviste, Satana este la lucru spre a umple mintea cu gânduri nereale si neserioase, minte care ar trebui sã studieze cu sârguintã Cuvântul lui Dumnezeu. Astfel, el jefuieste mii si mii de oameni de timpul, energia si disciplinarea de sine, atât de necesare în problemele aspre ale vietii. 3

Copiii au nevoie de o lecturã potrivitã, care sã îi destindã, sã îi recreeze, si nu sã demoralizeze mintea sau sã slãbeascã trupul. Dacã ei sunt învãtati sã le placã romanele sentimentale si povestile închipuite din ziare, ei nu vor mai avea gust pentru cãrtile si materialele instructive. Multi copii si tineri se vor deprinde sã citeascã; însã, dacã nu se face o selectie pentru ei, vor alege ei însisi. Cãrti banale se gãsesc pretutindeni si curând se învatã cu ele si le îndrãgesc; însã, dacã sunt aprovizionati cu materiale bune pentru citit, ei îsi vor cultiva gustul pentru acest fel de lecturã. 4

Gusturile mintii disciplinate si educate. Gusturile mintale trebuie disciplinate si educate cu cea mai mare grijã. Încã de la o vârstã fragedã, pãrintii trebuie sã înceapã sã le prezinte Scripturile, astfel ca mintile în dezvoltare ale copiilor sã se deprindã cu obiceiuri bune în privinta gândurilor lor. Nu trebuie crutat nici un efort în vederea formãrii unor obiceiuri bune în ce priveste studiul. Dacã mintea hoinãreste, aduceti-o la realitate. Dacã gusturile intelectuale si morale au fost pervertite prin povestiri închipuite, incitante, si mintea s-a deprins deja cu o repulsie fatã de altceva, când este solicitatã, atunci e nevoie de luptã pentru biruirea acestui obicei. Trebuie învinsã de îndatã aceastã dragoste pentru lecturi fictive. Trebuie puse în aplicare reguli solide pentru a forta mintea sã rãmânã pe canalul corespunzãtor. 5

Evitati cultivarea gustului pentru fictiune. Ce ar trebui sã citeascã copiii nostri? Aceasta este o întrebare serioasã care necesitã un rãspuns serios. Sunt tulburatã când vãd în familii de pãzitori ai Sabatului ziare si reviste care nu au o influentã bunã asupra mintii copiilor si tinerilor. Am urmãrit pe cei al cãror gust pentru fictiune a fost astfel cultivat. Ei au avut privilegiul de a asculta adevãrul, de a se familiariza cu principiile credintei noastre; însã au crescut spre maturitate lipsiti de adevãrata pietate si evlavie practicã. 6

Cei care citesc închipuiri îngãduie un rãu care distruge spiritualitatea si eclipseazã frumusetea paginii sacre. 7

Rãspândirea cãrtilor vãtãmãtoare. Lumea este invadatã de cãrti care mai bine ar fi distruse decât sã circule. Cãrtile cu subiecte senzationale, publicate si puse în circulatie din motive de a face bani, ar fi mai bine sã nu fie niciodatã citite de tineri. Existã o fascinatie satanicã în aceste cãrti... Obiceiul de a citi povesti este unul dintre mijloacele folosite de Satana pentru a distruge sufletele. Acestea produc o emotie falsã, nesãnãtoasã, agitã imaginatia, mintea îsi pierde eficienta si este descalificatã pentru orice exercitiu spiritual. De asemenea, acest lucru dezobisnuieste sufletul de rugãciune si dragoste pentru lucrurile spirituale. 8

Lucrãri ca romane, povestiri frivole, excitante, sunt de regulã un blestem pentru cititor. S-ar putea ca autorul sã sustinã cã vrea sã învete o lectie moralã; pe parcursul lucrãrii sale, el poate întretine pe ici pe colo sentimente religioase, însã adesea acestea servesc doar pentru a masca nesãbuinta si goliciunea care se aflã dedesubt. 9

Autori infideli. O altã sursã de pericol împotriva cãruia ar trebui sã fim mereu în gardã este citirea unor autori infideli. Aceste lucrãri sunt inspirate de vrãjmasul adevãrului si nimeni nu le poate citi fãrã sã-si punã sufletul în primejdie. Este adevãrat cã cineva care a fost afectat de ele poate în cele din urmã sã se refacã; însã toti cei care se lasã pe seama influentei rele a acestora se aseazã pe terenul lui Satana, care stie sã tragã foloase. Din moment ce ei invitã ispitele lui, ei nu au întelepciunea de a discerne sau tãria de a le rezista. Cu o putere fascinantã, de vrajã, necredinta si necredinciosia se cuibãresc în mintea lor. 10

Mituri si basme. În educarea copiilor, astãzi se acordã un spatiu larg basmelor, miturilor si povestirilor fictive. Cãrti de acest fel se folosesc în scoli si ele se gãsesc în multe case. Cum pot oare pãrintii crestini sã le îngãduie copiilor lor sã foloseascã astfel de cãrti, atât de pline cu neadevãruri? Când copiii întreabã despre semnificatia povestirilor atât de opusã învãtãturii primite de la pãrintii lor, rãspunsul este cã povestirile nu sunt adevãrate; însã în acest fel nu se rezolvã rãul ce rezultã din folosirea lor. Ideile prezentate în aceste cãrti îi conduc gresit pe copii. Ei împãrtãsesc idei false despre viatã si dau nastere dorintei dupã lucruri nereale... Niciodatã nu ar trebui asezate în mâinile copiilor sau tinerilor cãrti care contin o pervertire a adevãrului. Sã ne ferim copiii ca, prin procesul prin care ei ar trebui sã primeascã o educatie, sã primeascã idei care se vor dovedi a fi seminte ale pãcatului. 11

Cum este distrusã tãria mintalã. Existã putine minti bine echilibrate, deoarece pãrintii îsi neglijeazã datoria de a stimula însusirile mai slabe si de a le tine în stãpânire pe cele gresite. Ei nu-si aduc aminte cã au cea mai solemnã obligatie, de a veghea asupra tendintelor fiecãrui copil, cã este datoria lor de a-si educa copiii sã-si formeze obiceiuri bune si un mod de gândire corect. 12

Cultivati puterile morale si intelectuale. Nu lãsati ca aceste puteri nobile sã fie slãbite sau pervertite nici mãcar prin citirea multor cãrti de povestiri. Am cunostintã cã minti puternice au fost dezechilibrate si partial amortite sau paralizate prin necumpãtare în citire. 13

Povestirile fascinante îl fac pe copil sã fie agitat, visãtor. Cei care citesc povesti banale, excitante, ajung sã nu-si poatã îndeplini datoriile vietii practice. Ei trãiesc într-o lume irealã. Am urmãrit copiii cãrora li s-a îngãduit sã-si facã un obicei din citirea unor astfel de cãrti. Atât acasã, cât si în altã parte, ei erau agitati, visãtori, incapabili sã poarte o discutie cu exceptia subiectelor celor mai comune. Gândurile si conversatia spiritualã erau cu totul strãine pentru mintile lor. Prin cultivarea apetitului pentru povestirile senzationale, gustul mintal este pervertit si mintea nu este satisfãcutã pânã când nu este hrãnitã cu acest fel de mâncare nesãnãtoasã. Nu gãsesc cã s-ar gãsi vreun nume mai potrivit pentru cei care se complac într-o asemenea lecturã decât acela de betivi mintali. Obiceiurile de necumpãtare în privinta cititului au asupra creierului un efect asemãnãtor cu acela pe care necumpãtarea în mâncare si bãuturã îl are asupra trupului. 14

Înainte de a accepta adevãrul prezent, unii avuseserã obiceiul de a citi romane. Când s-au atasat bisericii, ei au fãcut un efort de a birui acest obicei. A aseza în mâinile acestei categorii cãrti asemãnãtoare acelora pe care tocmai le-au lãsat deoparte este ca si cum a-i oferi de bãut betivului. Cedând ispitei pe care o au mereu în fata lor, ei îsi pierd curând gustul, plãcerea, pentru cãrti sãnãtoase. Ei nu au interes pentru studiul Bibliei. Puterea lor moralã slãbeste. Pãcatul le pare din ce în ce mai putin respingãtor. Se manifestã tot mai multã necredinciosie si un continuu dezgust pentru datoriile practice ale vietii. Deoarece mintea devine pervertitã, ei sunt gata sã apuce orice cãrti senzationale. Astfel este deschisã calea pentru ca Satana sã aducã sufletul cu totul sub stãpânirea sa. 15

Citirea în grabã, superficialã, slãbeste puterea de concentrare. Datoritã acestui flux imens de material tipãrit, ce apare prin presã, bãtrânii si tinerii îsi formeazã obiceiul de a citi în grabã si superficial, iar mintea îsi pierde puterea de gândire riguroasã si puterea de a face legãturi. Mai mult decât atât, o mare parte din ziare si cãrti, ca si broastele din Egipt, care s-au rãspândit în toatã tara, sunt nu numai banale, nefolositoare si enervante, dar si pline de necurãtii si degradante. Efectul lor nu este numai acela de a intoxica si ruina mintea, dar si de a întina si distruge sufletul. 16

"Nu-mi pot permite sã-mi procur publicatiile bisericii." Sunt persoane, dintre cei care sustin cã ne sunt frati de credintã, care nu cumpãrã "Review", "Sings of the Times", "Instructor" si "Good Health" *, dar care cumpãrã una sau chiar mai multe publicatii lumesti. Copiii lor sunt foarte interesati de povesti închipuite sau povesti de dragoste, care se gãsesc în aceste scrieri pe care tatãl lor îsi permite sã le cumpere, desi pretinde cã nu îsi poate permite sã dea bani pentru publicatiile ce apar referitoare la adevãrul prezent... Pãrintii trebuie sã vegheze asupra copiilor lor si sã-i învete sã cultive o imaginatie curatã si sã evite ca pe o leprã pozele senzuale, prezentate în ziare. Fie ca pe mesele si în bibliotecile noastre sã se gãseascã publicatii cu subiecte morale si religioase, astfel încât copiii nostri sã-si poatã cultiva gustul pentru o lecturã înãltãtoare.17 Mesaje pentru tineri cu privire la obiectivele lecturii. Pentru cã vãd pericolul care îi amenintã pe tineri printr-o lecturã necorespunzãtoare, nu mã pot abtine sã nu prezint în continuare avertismentele care mi-au fost date cu privire la acest mare rãu. Se ia prea putin în seamã cât de dãunãtoare sunt pentru lucrãtori mânuirea unor materiale de un caracter discutabil. Atentia le este captivatã si interesul le este trezit de subiectul pe care-l au în mânã. Frazele se întipãresc în memorie. Se sugereazã gânduri. În mod aproape inconstient, cititorul este influentat de spiritul scriitorului, iar mintea si caracterul primesc impresii îndreptate spre rãu. Sunt unii care au putinã credintã si putinã putere de stãpânire de sine si este greu pentru ei sã izgoneascã gândurile sugerate de o astfel de literaturã. 18

Oh, de ar cugeta tinerii la influenta pe care povestirile excitante le au asupra mintii! Puteti voi, dupã ce cititi astfel de cãrti, sã deschideti Cuvântul lui Dumnezeu si sã cititi cuvintele vietii cu interes? Socotiti voi cã aceastã carte a lui Dumnezeu nu este interesantã? Farmecul povestii de dragoste stãruie asupra mintii, distrugându-i sãnãtatea si fãcând imposibil ca tu sã îti fixezi mintea asupra adevãrurilor importante, solemne, care au în vedere viata ta vesnicã. Tu pãcãtuiesti împotriva pãrintilor tãi, devotând pentru un scop atât de mãrunt timpul care le apartine lor, si împotriva lui Dumnezeu, folosind în acest fel timpul care ar trebui petrecut în consacrare fatã de El. 19

Copii, am o solie pentru voi. Vã decideti acum destinul vostru vesnic, iar felul în care vã clãditi caracterul vã va exclude din paradisul lui Dumnezeu... Cât de trist este pentru Domnul Isus, Rãscumpãrãtorul lumii, sã priveascã asupra unei familii în care copiii nu au dragoste pentru Dumnezeu, nu au respect pentru Cuvântul Lui, ci sunt cu totii absorbiti în citirea de cãrti de povesti. Timpul ocupat în acest fel vã jefuieste de dorinta de a fi eficienti în datoriile gospodãresti, vã descalificã de a deveni capi de familie, iar dacã se continuã, vã va încurca tot mai mult în cursa lui Satana... Unele dintre cãrtile pe care le cititi contin principii excelente, însã voi le cititi doar de dragul istorisirii relatate. Dacã ati culege din cãrtile pe care le cititi ceea ce v-ar fi de folos în formarea caracterului, s-ar putea spune cã dobânditi ceva bun din cãrtile pe care le cititi. nsã, atunci când luati cãrtile si le cititi paginã cu paginã, cu atentie, vã întrebati: Care este obiectivul meu când citesc aceastã carte? Caut eu sã dobândesc o cunoastere realã? Nu vã puteti forma un caracter drept, punând la temelie lemne, fân si paie. 20

Sãditi în minte semintele adevãrului Bibliei. Existã o asemãnare izbitoare între un câmp necultivat si o minte needucatã. Vrãjmasul seamãnã buruieni în mintile copiilor si tinerilor si, dacã pãrintii nu iau aminte, acestea vor rãsãri si vor aduce roade rele. Este nevoie de grijã neîncetatã pentru cultivarea solului mintii si semãnarea acestuia cu pretioasa sãmântã a adevãrului Bibliei. Copiii ar trebui învãtati sã respingã povestile banale, ce contin de fapt gunoaie, si sã se îndrepte spre cãrtile sensibile, care vor conduce mintea sã-si dezvolte interesul pentru relatãrile biblice, istoria biblicã si principiile acesteia. Scrierile care aruncã luminã asupra Cãrtii Sacre si trezesc dorinta de a studia nu sunt periculoase, ci benefice. 21

Este imposibil ca tinerii sã posede o minte sãnãtoasã si principii religioase corecte, dacã ei nu au plãcere sã citeascã cu atentie Cuvântul lui Dumnezeu. Aceastã carte contine cea mai interesantã istorie, scoate în evidentã calea mântuirii prin Domnul Hristos si constituie cãlãuza lor pentru o viatã mai înaltã si mai bunã. 22

1. Counsels to Teachers, Parents, and Students, pag. 121.

2. Id., pag. 133.

3. Id., pag. 120, 121.

4. Review and Herald, 11 dec. 1879.

5. Counsels to Teachers, Parents, and Students, pag. 136.

6. Id., pag. 132.

7. The Youth's Instructor, 9 oct. 1902.

8. Counsels to Teachers, Parents, and Students, pag. 133, 134.

9. Divina vindecare, pag. 326.

10. Counsels toTeachers, Parents, and Students, pag. 135, 136.

11. Id., Vol. 384, 385.

12. Review and Herald, 12 noi. 1908.