« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

CAMINUL ADVENTIST

ELLEN G. WHITE

         Capitolul  65

PROVIZII PENTRU VIITOR

            Detinerea  de case  în proprietate si economiile în comparatie  cu obiceiurile de a risipi banii.  Fratele si sora B. nu au învãtat  lectia  economisirii... Ei cheltuiesc tot ce întâlnesc în cale, oricât  de mult  ar fi. Se bucurã când fac acest lucru, iar apoi, când dau  de necaz, ei sunt cu totul  nepregãtiti. Dacã fratele si sora B. ar  fi fost administratori  economi, tãgãduitori de sine, ar fi putut  avea o casã  a lor însisi si, pe lângã aceasta, ar fi putut avea mijloace  pentru vremuri grele. Dar ei nu au vrut sã fie economi ca altii, de  care uneori fuseserã dependenti. Dacã ei vor neglija în continuare  aceste lectii, caracterele lor nu vor fi gãsite desãvârsite în ziua  lui Dumnezeu. 1

            Acest sfat te poate ajuta.  Ai fost implicat într-o afacere  care  uneori îti putea aduce mari profituri.  Dupã ce ai câstigat, nu ai  învãtat sã faci economii în vederea acelor perioade când banii se  câstigau  atât de usor, ci ai cheltuit mult pe dorinte imaginare. Dacã tu si  sotia ta ati fi înteles cã este o datorie pe care Dumnezeu v-o cere,  de a vã tine în frâu gustul si dorintele si de a vã  face provizii  pentru viitor, în loc de a trãi doar pentru prezent, acum ati fi putut  avea  o situatie materialã bunã, iar familia ta s-ar fi putut bucura  de  o viatã confortabilã.  Ai de învãtat o lectie... Putin, sã-ti ajungã  multã vreme. 2 

            Cãtre o familie care trebuie sã facã economii în mod sistematic.  Ai  fi putut  sã ai astãzi un capital pe care sã-l poti folosi în caz  de  urgentã si sã sustii cauza lui Dumnezeu, dacã ai fi fãcut economii  asa cum ar fi trebuit.  În fiecare sãptãmânã, o parte din salariul  tãu  trebuie pus deoparte si sã nu fie atins decât în cazul unor  nevoi  efective sau sã fie înapoiat Dãtãtorului sub formã  de daruri...  Mijloacele pe care le-ai câstigat nu au fost cheltuite în mod întelept  si economic, astfel ca sã ai o acoperire în caz cã tu ai fi bolnav  si familia ta ar fi lipsitã de mijloacele pe care tu le aduci  pentru  a-i sustine.  Familia ta ar trebui sã aibã ceva pe care sã se bizuie  în caz cã   ajunge în strâmtorare. 3

            O altã familie sfãtuitã sã aibã un cont de economii.  În fiecare  sãptãmânã, ar trebui  sã depuneti într-un loc sigur o sumã de bani  care sã nu fie decât în caz de boalã. Cu economie, puteti plasa banii  cu dobândã. Printr-o administrare înteleaptã, puteti economisi ceva  dupã ce vã plãtiti datoriile. 4

            Am cunoscut o familie care primea douãzeci de dolari  pe sãptãmânã  pe care îi cheltuia în întregime, în timp ce o altã familie, la fel  de mare, care primea doar doisprezece dolari pe sãptãmânã, punea deoparte  unul sau doi dolari pe sãptãmânã, reusind  sã facã acest lucru prin  abtinerea de a cumpãra lucruri inutile, de care se puteau dispensa.  5

            Asigurati-vã proprietatea printr-un testament corespunzãtor.  Cei  care sunt ispravnici credinciosi ai mijloacelor lui Dumnezeu vor fi  foarte stãpâni pe treburile lor si, ca si cel întelept, vor fi  pregãtiti  pentru orice caz de urgentã. Dacã timpul lor de har s-ar  încheia  pe neasteptate, ei ar lãsa în încurcãturã  pe cei care trebuie  sã  decidã asupra averii lor.  Multi oamenii nu se gândesc sã-si facã testamentul în timp  ce sunt  încã  într-o bunã stare de sãnãtate. În aceastã privintã, fratii nostri  trebuie sã fie prevãzãtori. Ei  trebuie sã stie cum stau din punct  de vedere financiar si nu trebuie sã îngãduie ca treburile sã le fie  încurcate în afaceri. Ei  trebuie sã-si tinã într-o astfel de rânduialã  bunurile,  încât în orice  clipã sã le poatã lãsa.  Testamentele trebuie fãcute în asa fel, încât sã treacã testul legii.  Dupã  ce sunt întocmite, ele pot sta ani de zile fãrã sã facã rãu cuiva,  si între timp se pot face încã donatii dupã cum cere cauza lui Dumnezeu.  Moartea nu va veni cu o zi mai devreme, fratilor,  pentru cã v-ati  fãcut testamentul. Lãsându-vã averea prin testament rudelor, asigurati-vã  cã nu uitati cauza lui Dumnezeu. Voi sunteti  agentii Lui, cei care  detin proprietatea Lui; si cuvintele Lui trebuie  luate cele dintâi  în seamã. Sotiile si copiii vostri, desigur, nu trebuie lãsati în  lipsã; trebuie sã vã îngrijiti de ei, dacã sunt în nevoie.  Însã nu  treceti în testament, doar  pentru cã asa e obiceiul, un sir  lung  de rude care nu sunt nevoiase. 6

            Aduceti-vã aminte de lucrarea lui Dumnezeu cât sunteti încã  în viatã.  Nimeni sã nu gândeascã cã va putea sta fatã în fatã  cu Hristos strângând averi în timpul vietii, din care o parte, la  moarte,  va lãsa mostenire pentru  vreo  binefacere. 7

            Unii îsi retin în mod egoist mijloacele în timpul vietii, gândind  cã pot suplini aceastã neglijentã, amintind de lucrare în testamentul  lor.  Însã, în realitate, nici  jumãtate din mijloacele acordate astfel  în mod legal nu ajung sã fie folosite dupã cum s-a specificat. Frati  si surori, investiti în banca cerului voi însivã si nu lãsati ca ceea  ce este  al vostru, ca ispravnici, sã fie administrat de altcineva.  8

            Administrarea bunurilor lãsatã pe seama copiilor este adesea  neînteleaptã... Pãrintii sã se teamã sã încredinteze ca mostenire  copiilor mijloace pe care Dumnezeu le-a dãruit mâinilor lor, afarã  doar  de cazul cã au  cea mai sigurã dovadã cã copiii lor privesc cu interes,  dragoste si devotament cauza lui Dumnezeu - mai mult decât ei însisi  -  si cã acesti copii vor fi mai seriosi  si zelosi pentru înaintarea  lucrãrii lui Dumnezeu  si mai binevoitori în a duce mai departe diferite  initiative legate de aceasta, care necesitã  mijloace de sustinere.  Însã multi aseazã mijloacele  în mâinile  copiilor lor,  aruncând astfel  asupra lor responsabilitatea isprãvniciei lor, pentru cã Satana îi  împinge sã facã astfel. Procedând astfel, ei îsi plaseazã  mijloacele  în ostirea vrãjmasului. Satana lucreazã în aceastã privintã, urmãrindu-si  scopul si retinând de la cauza lui Dumnezeu mijloacele de care aceasta  are nevoie, ca sã nu poatã fi sustinutã suficient. 9

            Blestemul strângerii de bogãtii.  Cei care dobândesc  bogãtii, având  doar  scopul de a le strânge, lasã blestemul bogãtiilor asupra copiilor  lor. Este un pãcat, un pãcat îngrozitor, care pune în primejdie sufletul  tatilor si  mamelor care fac acest lucru, si acest pãcat se extinde  si asupra posteritãtii. Adesea, copiii cheltuie banii pe lucruri fãrã  noimã, extravagante, într-un trai dezmãtat, devenind astfel niste  cersetori. Ei nu cunosc valoarea  mostenirii pe care au risipit-o.  Dacã tatii si mamele lor le-ar  fi dat un exemplu  potrivit, nu strângând  bogãtii, ci împãrtindu-le corespunzãtor, ei si-ar fi strâns comori  în ceruri si ar fi primit în schimb, chiar în aceastã lume, pace si  fericire, iar în viata viitoare bogãtii vesnice.10

  1. Testimonies for the Church, Vol. 3, pag. 30, 31.

  2. Id., Vol. 2, pag. 432, 433.

  3. Letter 5, 1877.

  4. Uncopied Letter 49, 1884.

  5. Letter 156, 1901.

  6. Testimonies for the Church, Vol. 4, pag. 482.

  7. Review and Herald, 27 feb. 1894.

  8. Review and Herald, 12 oct. 1886.

  9. Testimonies for the Church, Vol. 2, pag. 655.

 10. Letter 20, 1897.

SUS

« Back =  Inapoi

Intercer   AZS-Romania   UNIUNEA ROMANA