Capitolul 63
INSTRUIREA COPIILOR PRIVIND
CÂSTIGAREA SI FOLOSIREA BANILOR
Obiceiuri simple învătate zi de zi. Părintii trebuie să-si crească, să-si instruiască si să-si educe copiii, deprinzându-i cu obiceiuri în care să exercite stăpânirea si tăgăduirea de sine. Ei trebuie să le mentină mereu în atentie datoria lor de a asculta de Cuvântul lui Dumnezeu si de a trăi cu scopul de a-L sluji pe Domnul Isus. Ei trebuie să-si educe copiii, făcându-i constienti că este nevoie să trăiască conform unor obiceiuri simple în viata lor de zi cu zi, de a evita îmbrăcămintea costisitoare, dieta costisitoare, casele si mobilele scumpe. 1
Când sunt foarte mici, copiii trebuie învătati să scrie, să citească, să înteleagă cifrele si să-si tină propriile lor socoteli. Ei pot înainta pas cu pas în această întelegere. Însă înainte de orice, ei trebuie să fie învătati că temerea de Domnul este începutul întelepciunii. 2
Tinerii să fie moderati în cheltuieli. Datorită unor idei gresite privind întrebuintarea banilor, tinerii sunt expusi multor primejdii. Ei nu trebuie aprovizionati cu bani, ca si când ar exista o rezervă inepuizabilă din care pot scoate pentru orice presupusă nevoie. Banii trebuie priviti ca un dar încredintat nouă de Dumnezeu pentru a face lucrarea Sa, pentru a clădi Împărătia Sa, iar tinerii ar trebui să învete să-si tină în frâu dorintele. 3
Nu vă permiteti multe dorinte, în special dacă venitul pentru cheltuielile casei este limitat. Faceti ca cerintele voastre să se încadreze în resursele părintilor vostri. Domnul va aprecia si va lăuda eforturile voastre lipsite de egoism... Fiti credinciosi în lucrurile mici. Atunci nu veti fi în primejdia de a neglija responsabilitătile mai mari. Cuvântul lui Dumnezeu declară: "Cine este credincios în lucrurile mici este credincios si în lucrurile mari." 4
Oferiti lectii privind valoarea banilor. Banii pe care îi primesc tinerii cu putin efort din partea lor nu vor fi pretuiti. Unii trebuie să-si câstige banii prin muncă grea si lipsuri, însă cât de bine este de acei tineri care stiu exact de unde provin banii lor de cheltuială, care stiu cât costă hrana si îmbrăcămintea si ce înseamnă să cumperi o casă! Sunt multe căi prin care însisi copiii pot câstiga bani si pot face ceva din partea lor pentru a aduce daruri de multumire lui Isus, care Si-a dat viata pentru ei... Ei trebuie să fie învătati că banii pe care îi câstigă nu sunt ai lor pentru a-i cheltui asa după cum alege mintea lor fără experientă, ci acestia trebuie folositi în mod judicios si pentru a oferi pentru lucrare misionară. Ei nu trebuie să se multumească să ia bani de la tatăl sau mama, pe care să-i pună în cutia pentru daruri, acestia nefiind ai lor. Ei trebuie să se întrebe: "Să dau eu oare ceva ce nu mă costă nimic?" 5
Îi putem ajuta pe copiii nostri într-un mod neîntelept. Aceia care lucrează ei însisi în perioada cât fac colegiul apreciază avantajele pe care le au în acest fel mai mult decât cei care sunt aprovizionati de altii, pentru că ei cunosc astfel ce înseamnă cheltuielile. Noi nu trebuie să-i purtăm pe copiii nostri până acolo, încât să devină niste poveri neajutorate. 6
Părintii gresesc în datoria pe care o au atunci când dau cu mână largă acelor tineri care sunt destul de vigurosi când acestia doresc să înceapă cursuri pentru a deveni pastori sau medici, fără ca acestia să fi avut experienta de a fi muncit, să simtă că sunt utili să simtă ce înseamnă truda. 7
Încurajati-i pe copii să câstige ei însisi bani. Multi dintre copiii care locuiesc în afara orasului pot avea o mică bucată de pământ, pe care pot învăta să-l cultive. Ei pot fi învătati că în acest mod pot avea un mijloc de a-si asigura bani cu care să sustină cauza lui Dumnezeu. În această lucrare se pot angaja atât băieti, cât si fete; si cu sigurantă o vor face, dacă sunt instruiti în mod corespunzător, învătati care este valoarea banilor si cum să facă economie. Copiii pot, de asemenea, pe lângă banii pe care îi câstigă pentru sustinerea lucrării misionare, să fie în stare să-si procure astfel singuri banii pentru îmbrăcăminte si trebuie încurajati să facă acest lucru. 8
Descurajati folosirea nechibzuită a banilor. Oh, cât de multi bani irosim noi pe articole inutile pentru casă, pe îmbrăcăminte luxoasă si înzorzonată, pe dulciuri si pe alte lucruri de care nu avem nevoie! Părinti, învătati-i pe copiii vostri că este gresit să folosească banii Domnului pentru multumirea de sine... Încurajati-i să economisească bănuti, pentru lucrare misionară ori de câte ori este posibil. Ei vor dobândi o experientă bogată prin practicarea tăgăduirii de sine, si aceste lectii îi vor păzi de multe ori să nu devină necumpătati. 9
Copiii pot învăta să-si arate dragostea pentru Domnul Hristos, abtinându-se de la a-si cumpăra fleacuri, pentru procurarea cărora multi bani li se strecoară printre degete. Această lucrare trebuie făcută în fiecare familie. Ea necesită tact si o metodă adecvată, însă ea va constitui cea mai bună educatie pe care o pot dobândi copiii. Si dacă toti copilasii vor veni cu darurile lor înaintea Domnului, acestea vor fi ca niste mici râulete, care, unite laolaltă si curgând mereu, vor forma un fluviu mare. 10
Tineti o cutiută mică pe raft sau într-un alt loc care poate fi văzut, unde copiii îsi pot pune banii pentru Domnul... Astfel ei pot fi crescuti pentru Domnul. 11
Învătati-i pe copii să dea zecime si daruri. Domnul nu doar pretinde că zecimea i apartine, ci El ne spune si în ce fel să o punem deoparte pentru El. El spune: "Cinsteste pe Domnul cu averile tale si cu cele dintâi roade ale venitului tău". De aici, învătăm că nu trebuie să cheltuim ceea ce avem pentru noi însine si apoi să aducem Domnului ceea ce ne mai rămâne, chiar dacă ar fi o zecime corectă. Partea care I se cuvine Domnului trebuie cea dintâi pusă deoparte. Îndemnurile Duhului Sfânt, prin apostolul Pavel, cu privire la daruri prezintă un principiu care se aplică si la zecimi. "În prima zi a săptămânii, fiecare dintre voi să pună deoparte acasă ce va putea, după câstigul lui." Aici sunt vizati si părintii, si copiii. 12
O greseală făcută uneori de tatii bogati. Adesea, împrejurările au asupra copilului o influentă chiar mai eficientă decât exemplul părintilor. Există oameni bogati, care se asteaptă ca si copiii lor să fie ceea ce ei au fost în tinerete, si dacă lucrurile nu stau astfel, ei aruncă ocară asupra veacului în care trăiesc. Însă ei nu au dreptul să astepte acest lucru de la copiii lor decât dacă îi asează pe acestia în împrejurări similare acelora în care ei însisi au trăit. Împrejurările în care a trăit tatăl au făcut ca el să fie ceea ce este. În tinerete, apăsat de sărăcie, el a trebuit să lucreze cu stăruintă si asiduitate. Caracterul lui a fost modelat în scoala severă a sărăciei. El a fost fortat să aibă dorinte modeste, să fie activ în lucru si simplu în gusturi. El a trebuit să-si pună capacitătile la lucru pentru a putea obtine mâncarea si îmbrăcămintea. El a trebuit să practice economia. Tatii lucrează pentru a oferi copiilor lor o situatie bogată, si nu ca aceea în care au început ei. Aceasta este o greseală comună. Dacă copiii de astăzi ar trece prin aceeasi scoală din care au învătat tatii lor, ei ar deveni oameni la fel de folositori ca si ei. Tatii au fost cei care au schimbat împrejurările pentru copiii lor. Stăpânul tatălui fusese sărăcia; însă pe fiu îl împresoară belsug de mijloace. Toate dorintele îi sunt împlinite. Caracterul tatălui a fost modelat sub disciplina severă a chibzuintei, economiei; orice lucru, oricât de mic, era apreciat. Obiceiurile si caracterul fiului nu vor fi formate datorită împrejurărilor care au existat odată, ci în functie de situatia prezentă - tihnă si îngăduintă... Când luxul este peste tot în jurul lui, oare cum ar putea fi el lipsit de acesta? 13
Cea mai bună mostenire lăsată de părinti copiilor lor. Cea mai bună mostenire pe care părintii o pot lăsa copiilor lor este deprinderea acestora în munca folositoare si exemplul unei vieti caracterizate prin bunăvointă dezinteresată. Printr-o astfel de viată, ei le arată adevărata valoare a banilor, care trebuie apreciată numai după binele pe care îl va realiza în împlinirea nevoilor lor, a necesitătilor semenilor lor si în înaintarea cauzei lui Dumnezeu.
1. Review and Herald, 13 noi. 1894.
2. Counsels to Teachers, Parents, and Students, pag. 168, 169.
3. Mărturii, Vol. 6, pag. 217.
4. Manuscript 2, 1903.
5. Letter 11, 1888.
6. Letter 50, 1895.
7. Letter 103, 1900.
8. Letter 356, 1907.
9. The Youth's Instructor, 1 noi. 1904.
10. Review and Herald, 25 dec. 1900.
11. Manuscript 128, 1901.
12. Review and Herald, 10 noi. 1896.
13. Manuscript 58, 1899.
14. Testimonies for the Church, Vol. 3, pag. 399.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA