| « Back = Inapoi |
Intercer |
AZS-Romania
|
UNIUNEA ROMANA |
Capitolul 56
DIVORTUL
Căsătoria este un contract pentru o viată. În mintea celor tineri, căsătoria este îmbrăcată în romantism si este dificil a o despărti de această trăsătură cu care o acoperă închipuirea si a impresiona mintea cu acel simt al responsabilitătii care este implicat în legământul căsătoriei. Acest legământ leagă destinele a doi indivizi cu legături pe care nimic, în afară de moarte, nu ar trebui să-i despartă. 1
Legământului căsătoriei trebuie să i se acorde toată atentia, deoarece căsătoria este un pas făcut pentru o viată întreagă. Atât bărbatul, cât si femeia trebuie să chibzuiască cu seriozitate dacă se pot alipi unul de celălalt si pot trece toate vicisitudinile vietii atât timp cât vor trăi. 2
Domnul Isus a corectat conceptii gresite cu privire la căsătorie. La iudei, bărbatului îi era permis să îsi alunge sotia pentru cea mai neînsemnată ofensă, după care femeia era liberă să se mărite din nou. Această practică a dus la multă nenorocire si păcat. În Predica pe de Munte, Domnul Hristos a declarat cu claritate că legătura căsătoriei nu poate fi desfăcută decât în caz de necredinciosie fată de jurământul căsătoriei. "Oricine", a spus El, "îsi lasă nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; si cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveste."
Când, după aceea, fariseii i-au pus întrebări în legătură cu legitimitatea divortului, Domnul Isus a îndreptat atentia ascultătorilor Săi înapoi spre institutia căsătoriei, asa cum a fost aceasta rânduită la creatiune. "Datorită împietririi inimii voastre", a spus El, "a îngăduit Moise să vă lăsati nevestele; dar de la început nu a fost asa." El le-a îndreptat gândurile spre acele zile binecuvântate din Eden, când Dumnezeu a spus că toate lucrurile erau "foarte bune". Din acel timp îsi aveau originea căsătoria si Sabatul, două institutii gemene, pentru slava lui Dumnezeu si folosul omenirii. Atunci când Creatorul a unit mâinile perechii sfinte, în legământul căsătoriei, spunând: "De aceea va lăsa omul pe tatăl său si pe mama sa si se va lipi de nevasta sa si amândoi vor fi una", El a enuntat de fapt legea căsătoriei pentru toti fiii lui Adam, de la el până la sfârsitul timpului. Ceea ce Însusi Tatăl cel vesnic a declarat a fi bun a constituit legea celei mai mari binecuvântări si dezvoltări pentru om. 3
Domnul Isus a venit în această lume pentru a corecta greseli si pentru a reface în om chipul moral al lui Dumnezeu. În mintea învătătorilor lui Israel se cuibăriseră simtăminte gresite cu privire la căsătorie. Ei făceau fără efect institutia sfântă a căsătoriei. Bărbatii deveniseră atât de neînduplecati, fără inimă, încât pentru cele mai neînsemnate motive îsi lăsau nevestele sau le luau copiii si le alungau. Aceasta era socotită o mare rusine, dezonoare, si era adesea însotită de cea mai acută suferintă de partea celei părăsite. Domnul Hristos a venit pentru a corecta aceste rele, prima Sa misiune fiind făcută cu ocazia unei nunti. Astfel, El a arătat lumii că institutia căsătoriei, atunci când este păstrată în curătie, nu este pângărită, ci este o institutie sacră. 4
Sfat pentru cel ce se gândeste la divort. Ideile tale cu privire la relatiile din cadrul căsătoriei au fost gresite. Nimic altceva decât pângărirea patului conjugal nu poate desface sau anula jurământul căsătoriei. Noi trăim vremuri pline de primejdii, când nu ne putem bizui pe nimic altceva decât pe credinta tare, nesovăitoare, în Isus Hristos. Nu există inimă care să nu poată fi înstrăinată de Dumnezeu prin planurile puse la cale de Satana, dacă nu veghează si nu se roagă. Ai fi fost mai sănătos dacă mintea ta ar fi avut pace si odihnă; însă aceasta a ajuns confuză si dezechilibrată si ai început să gândesti incorect cu privire la divort. Vederile tale nu pot fi sustinute de pe terenul de pe care judeci tu. Bărbatii nu au libertatea de a-si face un standard propriu de lege pentru ei însisi, dând astfel la o parte si evitând Legea lui Dumnezeu, făcând pe plac propriilor lor înclinatii. Ei trebuie să ajungă la standardul moral cel mai înalt de neprihănire al lui Dumnezeu... Dumnezeu a îngăduit un singur motiv pentru care o sotie îsi poate lăsa sotul sau un sot îsi poate lăsa sotia, si acesta este adulterul. Fie ca acest temei să fie luat în atentie cu rugăciune. 5
Sfat pentru un cuplu despărtit. Fratele meu, sora mea, de câtva timp voi nu mai locuiti împreună. N-ar fi trebuit să apucati această cale, dacă amândoi ati fi cultivat răbdarea, bunătatea si stăpânirea se sine, care trebuie să existe întotdeauna în relatia dintre sot si sotie. Nici unul dintre voi n-ar fi trebuit să vă impuneti vointa si să încercati să realizati propriile idei si planuri, oricare ar fi consecintele. Nici unul n-ar fi trebuit să facă doar ceea ce-i place lui. Fie ca influenta transformatoare, puterea Duhului Sfânt de a supune, să lucreze asupra inimilor voastre si să vă facă în stare să vă cresteti copiii. ...Cereti ajutor Tatălui vostru ceresc ca să vă ferească de a ceda în fata ispitei de a vorbi cu nerăbdare, asprime sau încăpătânare celuilalt, sotul fată de sotie si sotia fată de sot. Amândoi aveti caractere nedesăvârsite. Din cauză că nu ati fost supusi lui Dumnezeu, comportamentul vostru unul fată de celălalt a fost neîntelept. Vă implor să vă supuneti lui Dumnezeu. Când sunteti ispititi să vorbiti în mod provocator, stăpâniti-vă si nu spuneti nimic. Veti fi ispititi în acest punct, deoarece niciodată nu ati biruit această trăsătură de caracter, care este de condamnat. Orice obicei gresit trebuie biruit. Consacrati-vă pe deplin lui Dumnezeu. Cădeti pe Stâncă - Isus Hristos - si fiti zdrobiti. Ca sot si sotie, desciplinati-vă pe voi însivă. Mergeti la Hristos pentru ajutor. El vă va oferi cu bunăvointă iubirea sa divină, harul Său, care nu vă costă nimic...
Pocăiti-vă înaintea lui Dumnezeu pentru calea pe care ati pornit. Ajungeti la o întelegere si reuniti-vă ca sot si sotie. Dati la o parte experienta neplăcută, nefericită, din viata voastră trecută. Prindeti curaj, cu ajutorul Domnului. Închideti ferestrele sufletului spre pământ si deschideti-le spre ceruri. Dacă vă ridicati glasurile în rugăciune către cer pentru lumină, Domnul Isus, care este lumină si viată, pace si bucurie, vă va auzi strigătul. El, Soarele Neprihănirii, va străluci în încăperile mintii voastre, luminând templul sufletului. Dacă spuneti bun venit strălucirii prezentei Sale în căminul vostru, nu veti rosti cuvinte care să producă simtăminte de nefericire. 6
Către o sotie maltratată, într-o situatie fără sperantă, iremediabilă. Am primit scrisoarea ta, iar ca răspuns la aceasta, îti spun că nu te pot sfătui să te întorci la D, dacă nu vezi schimbări decisive în el. Domnul nu priveste cu plăcere ideile pe care le-a avut el în trecut în legătură cu datoria fată de sotie... Dacă (el) are încă aceleasi puncte de vedere, atunci viitorul nu va fi mai bun decât a fost trecutul pentru tine. El nu stie cum să se poarte cu o sotie. Sunt foarte tristă din această cauză. mi pare rău cu adevărat pentru D, însă nu te pot sfătui să treci peste judecata ta, întorcându-te la el. ti vorbesc la fel de sincer ca si lui: Va fi periculos pentru tine să te asezi din nou sub dictatura lui. Sperasem că se va schimba...
Domnul întelege tot ce este legat de experienta ta... Fii curajoasă cu ajutorul Domnului; El nu te va părăsi si nu te va lăsa. Inima mea simte întru totul cu a ta. 7
Către un sot părăsit - "ia-ti crucea". Nu stiu ce s-ar mai putea face în acest caz si cred că singurul lucru pe care-l poti face tu este să îti lasi sotia. Dacă este asa de hotărâtă să nu mai trăiască cu tine, amândoi - atât tu, cât si ea - ati fi cei mai nenorociti, dacă ati încerca acest lucru. Din moment ce ea si-a arătat pozitia în mod hotărât, nu ai decât să-ti iei crucea si să dovedesti că esti bărbat. 8
Căsătoriti încă înaintea lui Dumnezeu, desi divortati. O femeie poate fi divortată legal de sotul ei si totusi să nu fie divortată înaintea lui Dumnezeu si în conformitate cu Legea Sa, care este mai presus de cea omenească. Există un singur păcat, si acesta este adulterul, care îl poate situa pe sot, sau pe sotie, în pozitia de a fi dezlegat în fata lui Dumnezeu. Desi legile tării pot acorda divortul, totusi ei sunt încă sot si sotie, în lumina Bibliei, conform Legii lui Dumnezeu.
Am văzut că sora ..... nu are dreptul să se căsătorească cu un alt bărbat; însă dacă ea, sau oricare altă femeie, obtine divortul în mod legal pe temeiul că sotul ei a fost vinovat de adulter, atunci este liberă să se căsătorească cu cine doreste. 9
Despărtirea de un sot necredincios. Dacă sotia nu este în credintă si este împotrivă, sotul nu poate, conform Legii lui Dumnezeu, să o alunge doar pe acest temei. Pentru a fi în armonie cu legea lui Iehova, el trebuie să stea împreună cu ea, cu exceptia cazului când ea însăsi alege să plece. El poate suferi împotrivire, poate fi nedreptătit si hărtuit în multe feluri, însă va găsi mângâiere, tărie si sprijin în Dumnezeu, care poate acorda harul Său în orice caz fără nădejde. El trebuie să fie un bărbat cu gânduri curate, statornic la principii, si Domnul îi va da întelepciune în legătură cu ceea ce are de făcut. Judecata sa nu va fi stăpânită de impuls, ci ratiunea va tine frâiele sub control cu mână hotărâtă, astfel ca pofta să fie tinută în frâu. 10
O sotie îndemnată să-si schimbe purtarea, nu statutul conjugal. Am primit o scrisoare de la sotul tău. Eu spun că există un singur lucru pentru ca un sot să se poată despărti în mod legitim de sotia sa, sau o sotie de sotul ei, si acesta este adulterul. Dacă felul vostru de a fi nu este asemănător cu al celuilalt, oare nu ar fi bine, pentru slava lui Dumnezeu, să vă schimbati fiecare purtarea? Sotul si sotia trebuie să cultive fiecare respectul si iubirea fată de celălalt. Ei trebuie să vegheze asupra spiritului, cuvintelor si faptelor lor, astfel ca nimic din ceea ce spun sau din ceea ce fac să nu enerveze sau să-l supere pe celălalt. Fiecare trebuie să aibă grijă de celălalt, făcând tot ce îi stă în putere pentru a spori afectiunea lor reciprocă. Mă adresez către amândoi si vă spun să-L căutati pe Domnul. Faceti-vă datoria unul fată de celălalt cu iubire si bunătate. Sotul să fie harnic, muncitor, făcând tot ce poate mai bine pentru a-si întretine familia. Acest lucru va atrage respect fată de el din partea sotiei...
Sora mea, tu nu poti fi pe plac lui Dumnezeu dacă mentii atitudinea prezentă. Iartă-ti sotul. El este sotul tău si vei fi binecuvântată, dacă te vei strădui să fii o sotie respectuoasă, iubitoare. Legea bunătătii să fie pe buzele tale. Tu poti si trebuie să-ti schimbi atitudinea.11 Amândoi aveti nevoie de studiu, ca să stiti cum să vă puteti întelege, în loc de a avea vederi diferite... Folosirea unor metode blânde, docile, vor avea un efect surprinzător în viata voastră. 12
Adulterul, divortul si calitatea de membru în biserică. Cu privire la cazul sorei în necaz, A.G., spunem ca răspuns la întrebările lui ..... că este o trăsătură comună a celor prinsi în păcat, cum este cazul sotului ei, că acestia nu au acel simtământ vădit al ticălosiei lor. Unii, totusi, au uneori acest simtământ si sunt reintegrati în biserică, însă nu înainte de a redobândi încrederea poporului lui Dumnezeu, după ce au făcut mărturisirea corespunzătoare si după o perioadă de pocăintă sinceră. Acest caz prezintă anumite dificultăti, neîntâlnite în alte cazuri, si mentionăm doar următoarele: 1
În cazurile de încălcare a poruncii a saptea, când partea vinovată nu dovedeste că s-a pocăit cu adevărat, dacă partea lezată poate obtine divortul, fără a înrăutăti si mai mult prin aceasta situatia ei si a copiilor, dacă acestia există, atunci ea este liberă. 2. Dacă prin divort partea lezată se expune unei situatii si mai grele, nu cunoastem nici un loc din Scriptură care să o condamne pentru că rămâne în continuare alături de cel vinovat. 3
O reformă poate fi realizată în timp, prin muncă, rugăciune, răbdare, credintă si o viată evlavioasă. A trăi cu cineva care a încălcat legământul căsătoriei, îndurând dezonoarea si rusinea celui vinovat, care nu îsi dă seama de acest lucru, înseamnă o rană care roade sufletul; si totusi, divortul este o durere de o viată întreagă, simtită de inimă. Dumnezeu să Se îndure de partea nevinovată! Căsătoria trebuie bine cumpănită înainte de a o contracta. 4
De ce, oh, de ce! bărbati si femei, care ar putea fi oameni demni de respect, buni, si ar putea ajunge în cer în cele din urmă, să se vândă diavolului atât de ieftin, să-si rănească prietenii apropiati, să producă rusine familiilor lor, să arunce blam asupra cauzei lui Dumnezeu si să ajungă în iad în cele din urmă? Dumnezeu să aibă milă! De ce oare cei covârsiti de nelegiuire să nu dovedească pocăintă, proportional cu enormitatea nelegiuirilor, si să nu alerge la Hristos pentru îndurare si vindecare, atât cât este posibil, a rănilor pe care le-au produs? 5
Însă, dacă ei nu fac ceea ce ar trebui să facă, în cazul în care partea nevinovată si-a pierdut dreptul legal de a divorta, trăind cu cel vinovat, după ce vinovătia acestuia este cunoscută, noi nu considerăm că păcatul rămâne asupra celui nevinovat prin faptul că a rămas alături de cel vinovat sau că dreptul său moral prin abatere este îndoielnic, afară doar de cazul în care sănătatea si viata îi sunt în mare măsură primejduite, prin faptul că rămâne. * 13
Notă: Aceasta este una dintre foarte putinele afirmatii făcute în comun de James si Ellen White. Desi a fost semnată de amândoi, este evident că vederile exprimate au aprobarea deplină a Ellenei White. Trebuie observat că redobândirea calitătii de membru, amintită în paragraful introductiv al acestei sectiuni, nu are în vedere divortul, ci adulterul. Paragraful respectiv nu se referă deloc la divort. Mentionarea divortului si a calitătii de membru în biserică din paragrafele următoare se referă nu la sotul vinovat, ci la sotia ofensată, dacă aceasta ar trebui să decidă să divorteze sau să rămână cu sotul ei. Autorii care au compilat această carte.
1. Testimonies for the Church, Vol. 4, pag. 507.
2. Letter 17, 1896.
3. Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pag. 54.
4. Manuscript, 16, 1899.
5. Letter 8, 1888.
6. Letter 47, 1902.
7. Letter 148, 1907.
8. Letter 40, 1888.
9. Letter 4a, 1863.
10. Letter 8, 1888.
11. Letter 168, 1901.
12. Letter 157. 1903.
13. Review and Herald, 24 mar. 1868.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
