| « Back = Inapoi |
Intercer |
AZS-Romania
|
UNIUNEA ROMANA |
Capitolul 44
ÎNGRIJIREA COPIILOR MICI
Atitudini corecte fată de mamele care alăptează. Cea mai bună hrană pentru nou-născut este hrana pe care o oferă natura. Dacă nu este necesar acest lucru, el nu trebuie lipsit de această hrană. Nu are inimă de mamă femeia care, de dragul convenientelor, caută să se debaraseze de misiunea delicată de a-si alăpta micutul. 1
Perioada în care pruncul îsi primeste hrana de la mamă este critică. Multe mame au fost nevoite să muncească peste măsură în perioada în care si-au alăptat copiii, înfierbântându-si sângele; iar pruncul a fost serios afectat, nu numai printr-o hrană agitată, provenită din sânul mamei, însă si sângele său a fost otrăvit prin dieta nesănătoasă a mamei, lucru care a pus în fierbere întregul ei organism, afectând în acest fel si hrana copilului. Micutul va fi afectat, de asemenea, si de starea mintii mamei. Dacă este nefericită, usor agitată, usor iritabilă, dând frâu liber izbucnirilor pasionale, hrana pe care pruncul o primeste de la mamă va fi înfierbântată, producând adeseori colici, spasme, iar în unele cazuri convulsii, chiar crize mai grave. Caracterul copilului este, de asemenea, mai mult sau mai putin afectat de natura alimentatiei primite de la mamă. Cât de important este atunci ca mamele, în perioada alăptării copilului, să aibă o stare de spirit optimistă, stăpânindu-si în mod desăvârsit spiritul. Făcând astfel, hrana copilului nu suferă nici o vătămare, iar cursul calm, pe care mama îl urmează cu stăpânire de sine în felul în care îsi tratează copilul, influentează foarte mult modelarea mintii copilului. Dacă acesta este nervos si se tulbură usor, felul de a fi al mamei, grijuliu, atent, fără grabă, va avea un efect alinător si corector, iar sănătatea copilului poate fi astfel foarte mult îmbunătătită. 2
Cu cât este mai linistită si mai simplă viata copilului, cu atât va fi mai favorabil acest lucru pentru dezvoltarea sa, atât fizică, cât si mintală. În orice împrejurări, mama trebuie să se stăpânească, să fie linistită, calmă si stăpână pe sine. 3
Hrana nu poate înlocui grija, atentia. S-au comis mari abuzuri asupra copiilor mici printr-un tratament necorespunzător. Dacă erau agitati, de regulă li s-a dat de mâncare pentru a-i linisti, când, în majoritatea cazurilor, motivul principal al nelinistei lor era tocmai că primiseră prea multă mâncare, lucru dăunător datorită obiceiurilor gresite ale mamei. Mai multă mâncare n-a făcut altceva decât să înrăutătească lucrurile, deoarece stomacurile lor erau deja supraîncărcate. În general, încă din leagăn, copiii sunt crescuti, fiind învătati să-si îngăduie apetitul si că ei trăiesc pentru a mânca. Mama are o mare contributie în formarea caracterului copiilor ei încă din copilărie. Ea îi poate învăta să-si stăpânească pofta sau îi poate învăta să-si îngăduie apetitul si să devină lacomi. Mama îsi face de obicei planul de a realiza anumite lucruri în decursul unei zile; iar când copiii o întrerup, în loc să-si ia timp si să-i aline în micile lor necazuri, si să le distragă atentia, ea le dă ceva de mâncare pentru a-i potoli, lucru care are efect pentru putin timp, însă în cele din urmă situatia se înrăutăteste mai mult. Stomacul copiilor a fost îndopat cu mâncare, atunci când ei nu au avut deloc nevoie de aceasta. Tot ce aveau ei nevoie nu era nimic altceva decât putin din timpul si atentia mamei. Însă ea si-a socotit timpul mult prea pretios pentru a-l dedica înveselirii copiilor ei. S-ar putea ca aranjarea casei într-o manieră rafinată, pentru a se lăuda cu ea oaspetilor, si pregătirea mesei în stil modern să conteze pentru ea mai mult decât fericirea si sănătatea copiilor ei. 4
Hrana să fie sănătoasă si gustoasă, dar simplă. Hrana trebuie să fie atât de simplă, încât pregătirea ei să nu absoarbă tot timpul mamei. Este adevărat, este nevoie de mult timp pentru a umple masa cu mâncare nutritivă, asezată într-o manieră sănătoasă, prezentabilă. Să nu credeti că orice aruncati la întâmplare pe masă, drept mâncare, este bun pentru copii. Însă trebuie pus deoparte mai putin timp pentru pregătirea unor feluri de mâncare nesănătoasă, pentru masă, pentru a face pe placul unui gust pervertit, si mai mult timp pentru educarea si învătarea copiilor.5 Pregătirea trusoului nou-născutului. În pregătirea hăinutelor nou-născutului trebuie avute în vedere în primul rând binele, confortul si sănătatea copilului, si nu moda sau dorinta de a trezi admiratia. Mama nu ar trebui să-si irosească timpul cu broderii sau alte lucruri închipuite pentru a înfrumuseta îmbrăcămintea micutului, împovărându-se singură cu muncă inutilă, în detrimentul propriei sale sănătăti si al sănătătii copilului ei. Ea nu ar trebui să stea mult aplecată cu acul în mână, căci astfel îsi solicită mult ochii si nervii, într-o perioadă când are nevoie de multă odihnă si activitate plăcută. Ea trebuie să-si dea seama de obligatia pe care o are de a-si fortifica puterea pentru a putea fi în stare să îndeplinească cerintele ce îi revin. 6
Asigurati curătenie, căldură, aer proaspăt. Sugarii au nevoie de căldură, însă prea adesea se face greseala de a-i tine în camere supraîncălzite, fiind lipsiti într-o mare măsură de aer proaspăt...
Nou-născutul trebuie păzit de orice i-ar putea slăbi sau intoxica organismul. Este nevoie de cea mai meticuloasă atentie, pentru ca totul din jurul lui să fie curat si îmbietor. Desi poate fi necesar ca cei micuti să fie protejati de schimbări prea mari sau bruste de temperatură, trebuie avut grijă ca, fie că dorm sau sunt treji, fie că e zi sau noapte, ei să poată respira un aer curat, înviorător.7 Îngrijirea copiilor când sunt bolnavi. De cele mai multe ori, boala copiilor se datorează unor greseli de îngrijire. Mese neregulate, îmbrăcăminte necorespunzătoare în timpul serii sau al noptii, când este mai răcoare, lipsa exercitiului fizic, care să mentină o bună circulatie a sângelui, sau lipsa aerului din abundentă -toate acestea pot cauza boli. Părintii trebuie să descopere cauza bolii si apoi să îndrepte cât de repede posibil conditiile necorespunzătoare. Toti părintii ar trebui să învete multe în ce priveste prevenirea, îngrijirea si chiar tratamentul în timpul bolii. Mama în special trebuie să stie ce are de făcut în familia ei în cazul unor boli obisnuite. Ea trebuie să stie să îngrijească copilul bolnav. Cu dragoste si perspicacitate, ea trebuie să îndeplinească fată de acesta anumite ser-vicii care nu ar putea fi încredintate la fel de bine unei persoane străine. 8
1. Divina vindecare, pag. 278, 280.
2. Dietă si hrană, pag. 197
3. Divina vindecare, pag. 277.
4. Solemn Appeal, pag. 125, 126.
5. Christian Temperance and Bible Hygiene, pag. 141.
6. Divina vindecare, pag. 277, 278.
7. Id., pag. 277.
8. Id., pag. 281.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
