« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

CAMINUL ADVENTIST

ELLEN G. WHITE

         Capitolul  43

INFLUENTELE PRENATALE

            Femeile trebuie sã se pregãteascã pentru a deveni mame.   Femeile  au nevoie de multã rãbdare înainte de a fi pregãtite sã devinã mame.  Este  în planul lui Dumnezeu ca ele sã corespundã pentru aceastã misiune.  Lucrarea  mamei devine nemãrginitã prin legãtura ei   cu Domnul Hristos. Este  dincolo de orice întelegere.  Menirea femeii este sacrã.  Este nevoie  de  prezenta Domnului Isus în cãmin, pentru cã faptele pline de iubire  ale  mamei pot  transforma  cãminul într-un Betel. Sotul si sotia trebuie  sã  coopereze. Cum  ar arãta lumea dacã toate mamele s-ar consacra pe  altarul lui Dumnezeu, atât înainte, cât si dupã nasterea acestora!  1

            Importanta influentelor prenatale.  Efectul influentelor  prenatale este considerat neînsemnat de cãtre multi pãrinti; însã  cerul nu le priveste astfel.  Solia trimisã printr-un înger al lui  Dumnezeu, de douã ori, în modul cel mai solemn, dovedeste  cã acest  lucru necesitã cea mai mare atentie din partea noastrã.  Prin cuvintele adresate femeii evreice (sotia lui Manoah), Dumnezeu  vorbeste tuturor mamelor din toate timpurile. "Femeia  sã ia bine  seama", a spus îngerul, "sã pãzeascã tot  ce i-am poruncit."  Bunãstarea  copilului  va fi afectatã de obiceiurile mamei. Poftele si pasiunile ei trebuie  stãpânite, tinute în frâu, prin principii. Unele lucruri trebuie sã  le evite, împotriva altora trebuie sã lupte,  dacã vrea sã împlineascã  planul lui Dumnezeu de a-i da un copil. 2 

            Lumea este plinã de curse în care pot cãdea picioarele copiilor.  Multimile  sunt atrase de o viatã egoistã si de plãceri senzuale.  Ei nu pot  discerne primejdiile ascunse sau sfârsitul  înfricosãtor al cãrãrii  care pentru ei pare calea fericirii. Prin îngãduirea apetitului si  al pasiunii, puterile lor sunt irosite si milioane de vieti sunt ruinate  atât pentru lumea aceasta, cât si pentru cea viitoare. Pãrintii  ar trebui sã nu uite cã împotriva acestor ispite trebuie sã lupte  copiii lor. Pregãtirea trebuie începutã chiar înainte de nasterea  copilului, pentru ca acesta sã fie în stare sã lupte cu succes  în  bãtãlia împotriva vrãjmasului. 3

            Dacã, înainte de nasterea  copilului, mama este îngãduitoare fatã  de sine, dacã este egoistã, nerãbdãtoare,  pretentioasã, toate aceste  lucruri se vor manifesta în caracterul copilului ei. În felul acesta,  multi copii au primit ca mostenire, la nastere, aproape numai tendinte  nestãvilite spre rãu.  Însã, dacã mama aderã în mod neclintit la principii drepte, dacã  este  cumpãtatã si tãgãduitoare de sine, dacã este bunã, blândã si neegoistã,  ea poate oferi copilului ei toate aceste câteva pretioase trãsãturi  de caracter. 4

            Griji esentiale în perioada prenatalã.  Este o gresealã care se  comite pe scarã largã aceea de a nu avea în mod special în atentie  viata femeii înainte de nasterea copiilor.  În aceastã perioadã atât  de importantã,  munca mamei trebuie  usuratã. n organismul ei se  produc multe schimbãri.  Este nevoie de o cantitate mai mare de sânge  si  de aceea o crestere  a aportului de alimente hrãnitoare, de cea mai  bunã calitate, care sã poatã fi convertite în sânge. Dacã nu primeste  acest necesar  abundent  de alimente hrãnitoare, ea nu-si  poate pãstra  puterea  fizicã, iar lãstarul care se va naste din ea va fi lipsit de vitalitate.  Îmbrãcãmintea ei necesitã de asemenea atentie.  Corpul trebuie protejat  împotriva frigului. Ea nu trebuie sã facã  apel la rezervele de vitalitate,  neîmbrãcându-se corespunzãtor.  Dacã mama este lipsitã de un aport  suficient de hranã  sãnãtoasã, nutritivã, lipsa  va fi resimtitã în  cantitatea si calitatea sângelui. Circulatia sângelui va fi deficitarã,  iar copilul va suferi si el datoritã acestor lipsuri. Acesta va fi  incapabil sã-si însuseascã hrana care poate fi convertitã în sânge,  folositor pentru întregul organism.  Sãnãtatea, bunãstarea mamei  si a copilului depind  mult de  o îmbrãcãminte bunã, caldã, si de  aportul de alimente hrãnitoare. 5

            Trebuie avut grijã ca mediul în care trãieste mama sã fie plãcut si  fericit. Asupra sotului si tatãlui  stã în mod special responsabilitatea  de a face tot ce îi stã  în putere pentru a usura povara sotiei si  mamei. El ar trebui sã-i usureze pe cât e posibil povara, în starea  în care este ea. El trebuie sã fie binevoitor, curtenitor, amabil,  blând si mai ales atent fatã de toate dorintele ei. Nici jumãtate  din grija acordatã animalelor din grajd nu se dã femeilor care poartã  copii în trupul lor. 6

            Numai apetitul nu este un ghid sigur.  Ideea cã femeile, datoritã  stãrii din aceastã perioadã, pot permite apetitului lor sã-si facã  de cap este o gresealã bazatã pe anumite obiceiuri deficitare, si  nu pe bunul simt. Apetitul femeilor în aceastã stare poate fi schimbãtor,  capricios si greu de multumit; iar obiceiul înrãdãcinat îi îngãduie  sã aibã orice pofteste, fãrã a consulta ratiunea pentru a vedea dacã  acea hranã furnizeazã elementele nutritive necesare corpului sãu si  pentru dezvoltarea copilului. Mâncarea trebuie sã fie hrãnitoare,  însã nu trebuie sã fie excitantã...  Dacã este nevoie vreodatã de  simplitate si atentie deosebitã fatã de calitatea hranei ingerate,  atunci acest timp este acum - în aceastã  importantã perioadã.  Femeile care au principii si care sunt bine educate nu se vor îndepãrta  de simplitatea în dietã,  în mod special în aceastã perioadã. Ele  vor tine cont cã o altã viatã  depinde de a lor si vor fi atente în  obiceiurile pe care si le formeazã, si în mod special în alimentatie.  Ele  nu vor mânca ceea ce nu este hrãnitor si este excitant, doar pentru  simplul motiv cã este gustos.  Existã prea  multi sfãtuitori în jurul  lor, gata sã le convingã sã facã lucruri pe care ratiunea le spune  sã nu le facã. Copiii se nasc bolnavi datoritã satisfacerii apetitului  de cãtre pãrinti...  Dacã se introduce în stomac prea multã mâncare, iar organele digestive  sunt suprasolicitate pentru a o digera si  elibera organismul de substantele  iritante, mama comite o nedreptate fatã de sine însãsi si pune temelia  bolii pentru odrasla ei. Dacã ea mãnâncã ce îi place si ce pofteste,  iresponsabilã fatã de consecinte, pedeapsa  va cãdea  asupra ei, dar  nu  numai asupra ei. Copilul ei, nevinovat, va trebuie sã sufere datoritã  nechibzuintei sale. 7

            Stãpânirea de sine si cumpãtarea sunt necesare.   În nici  un caz,  nevoile fizice ale mamei nu trebuie neglijate. Douã vieti  depind de ea,  deci  dorintele ei trebuie luate în considerare cu  amabilitate, iar nevoile ei împlinite cu generozitate. Însã, în mod  special în aceastã perioadã, ea ar trebui sã evite, atât în dietã,  cât si în orice altã privintã, orice i-ar micsora tãria fizicã  sau mintalã. Din însãsi porunca lui Dumnezeu, ea se situeazã sub  cea  mai solemnã obligatie de a exercita stãpânire de sine. 8

            Bazele unui caracter drept al viitorului om sunt puse si  consolidate  prin obiceiuri de strictã cumpãtare ale mamei în perioada dinaintea  nasterii copilului... Aceastã lectie nu trebuie privitã cu  indiferentã.  9

            Încurajati buna dispozitie, voiosia. Orice femeie pe cale sã devinã  mamã ar trebui sã încurajeze, oricare ar fi împrejurãrile,  în mod  continuu, buna dispozitie, multumirea, optimismul, stiind  cã pentru  toate eforturile pe care le face în aceastã directie ea va fi rãsplãtitã  înzecit, atât  în ce priveste sãnãtatea  fizicã  a copilului, cât  si  moralul si caracterul acestuia.  Aceasta nu este însã totul. Ea  poate, printr-o bunã  deprindere, sã se obisnuiascã cu un mod de a  gândi optimist si astfel sã încurajeze o stare de spirit pozitivã  a mintii si sã molipseascã  de acest spirit de voiosie pe cei din  familie si pe toti  din preajma ei. Astfel, sãnãtatea ei fizicã va  avea  de câstigat în foarte mare mãsurã. Organele vitale vor cãpãta  vigoare, circulatia sângelui nu va mai fi greoaie, asa cum s-ar  întâmpla  dacã  s-ar lãsa pradã descurajãrii si mâhnirii. Sãnãtatea ei mintalã si  moralã este învioratã prin buna dispozitie a stãrii ei de spirit.  Puterea  vointei va putea face fatã solicitãrilor mintii si se va  dovedi o  mare alinare  pentru nervi. Copiii care sunt jefuiti de acea vitalitate  pe care ar fi trebuit sã o mosteneascã de la pãrintii lor trebuie  sã beneficieze de cea mai mare grijã. Acordându-se îndeaproape atentie  legilor care guverneazã fiinta lor, se poate stabili o mai bunã stare  a lucrurilor. 10

            Mentineti o atitudine calmã, plinã  de încredere.  Aceea  care asteaptã sã devinã mamã trebuie sã-si pãstreze sufletul în  iubirea  lui Dumnezeu. Trebuie sã aibã pacea mintii, trebuie sã gãseascã  odihnã în dragostea lui Isus, punând în practicã cele din Cuvântul  Sãu. Ea trebuie sã-si aducã aminte cã este împreunã lucrãtoare cu  Dumnezeu. 11    

  1. Manuscript 43, 1900.

  2. Divina vindecare, pag. 271.

  3. Id., pag. 270.

  4. Id., pag. 271.

  5. Testimonies for the Church, Vol. 2, pag. 381, 382.

  6. Id., pag. 383.

  7. Id., pag. 382, 383.

  8. Divina vindecare, pag. 271.

  9. Good Health, feb. 1880.

 10. Solemn Appeal, pag. 123, 124.

 11. Signs of the Times, 9 apr. 1896.

SUS

« Back =  Inapoi

Intercer   AZS-Romania   UNIUNEA ROMANA