| « Back = Inapoi |
Intercer |
AZS-Romania
|
UNIUNEA ROMANA |
Capitolul 42
SĂNĂTATEA MAMEI SI ÎNFĂTISAREA EI
Sănătatea mamei în atentie. Vigoarea mamei trebuie avută în vedere cu toată grija. În loc să-si irosească puterea atât de pretioasă în muncă istovitoare, grijile si poverile ei ar trebui să fie usurate. Adesea, sotul si tatăl nu cunoaste legile fizice pe care ar trebui să le cunoască si să le înteleagă pentru bunăstarea familiei lui. Absorbit în lupta pentru câstigarea existentei sau concentrat spre acumularea de averi, împovărat de griji si încurcături, el îngăduie asupra sotiei sale si mamei poveri care îi suprasolicită puterea în cea mai critică perioadă, producându-i slăbiciune si boală. 1
Este spre binele ei si al familiei de a evita istovirea inutilă si de a folosi orice mijloc pus la îndemâna ei pentru păstrarea vietii, a sănătătii si a energiei date de Dumnezeu, pentru că ea are nevoie de multă vigoare pentru marea lucrare pe care o are de făcut. O parte din timp, ea trebuie să-l petreacă afară din casă, făcând exercitii fizice pentru a căpăta putere spre a face lucrarea în casă cu voiosie si cât mai desăvârsit, fiind lumina si binecuvântarea căminului. 2
Mamele să fie adepte ale reformei sanitare. Voia lui Dumnezeu este făcută cunoscută pe deplin tuturor mamelor; El doreste ca acestea să fie adepte ale reformei sanitare. Ele trebuie să fie ancorate cu putere pe principiu, neîncălcând în nici un caz legile fizice pe care Dumnezeu le-a asezat în fiinta lor. "Stând de partea adevărului", cu integritate si hotărâre, mamele vor avea tărie morală si har de la Dumnezeu pentru a face ca lumina lor să strălucească departe în lume, atât spre beneficiul lor, cât si spre înnobilarea caracterului copiilor lor. 3
Stăpânire de sine în alimentatie. Mama are nevoie de o stăpânire de sine desăvârsită; în vederea asigurării acesteia, ea trebuie să ia toate măsurile necesare pentru evitarea unor neajunsuri fizice sau mintale. Viata sa trebuie ordonată după legile lui Dumnezeu si ale sănătătii. Deoarece alimentatia afectează direct mintea si caracterul, ea trebuie să fie foarte atentă în această privintă, mâncând ceea ce este hrănitor, dar nu excitant, pentru ca nervii ei să fie linistiti si temperamentul echilibrat. Atunci îi va fi mai usor să dovedească răbdare fată de copiii ei si să tină frâiele conducerii cu hotărâre, dar si cu iubire. 4
Să radieze în orice împrejurare. Mama trebuie si poate să facă mult pentru a-si stăpâni nervii si mintea când este deprimată; chiar dacă este bolnavă, ea poate, doar dacă se străduieste în acest sens, să fie plăcută si optimistă si să suporte mai mult zgomot decât s-ar fi gândit vreodată că ar fi posibil. Ea trebuie să evite ca neputintele ei să fie simtite de copiii cărora le-ar înnegura mintile fragile, sensibile, cu starea ei de descurajare, făcându-i pe acestia să simtă că locuinta lor este un mormânt, iar camera mamei, locul cel mai mohorât din lume. Mintea si nervii capătă vigoare si tărie prin exercitarea vointei. Puterea vointei se va dovedi în multe cazuri un linistitor potential al nervilor. Evitati să fiti văzuti de copii cu fruntea încruntată. 5
Aveti în vedere aprecierea din partea sotului si a copiilor. Surorile, când muncesc, nu ar trebui să fie îmbrăcate cu asemenea haine care să le facă să arate ca sperietorile de ciori, puse în câmpul cu porumb. Este mult mai agreabil pentru sotii si copiii lor să le vadă cu o înfătisare potrivită, cum se cuvine, si în preajma lor, nu numai a musafirilor si a străinilor. Unele sotii si mame socotesc că nu contează cum arată când lucrează si când sunt văzute doar de sotii si copiii lor, însă sunt foarte atente când se îmbracă spre a fi văzute de aceia care nu au nimic de-a face cu ele. Nu trebuie avută în vedere mai mult aprecierea si iubirea din partea sotului si a copiilor decât din partea străinilor si a prietenilor obisnuiti? Fericirea sotului si a copiilor trebuie să fie pentru orice sotie si mamă mai sfântă decât a tuturor celorlalti din jur. 6
Poartă haine care îti vin bine. Aceasta va mări respectul copiilor tăi fată de tine. Vezi, de asemenea, ca si ei să fie îmbrăcati la fel, cu haine potrivite si de bun gust. Nu le permite să devină dezordonati.
Să nu fie robită de opinia publică. Prea adesea, mamele dovedesc o sensibilitate bolnăvicioasă cu privire la ceea ce vor gândi altii despre obiceiurile lor, îmbrăcămintea lor, părerile lor; si, într-o mare măsură, ele ajung sclave fată de gândul cum le privesc ceilalti. Nu este oare întristător că fiinte înzestrate cu judecată sunt stăpânite mai mult de gândul ce vor gândi cei din jur despre ele, si nu de gândul cum ar trebui să fie înaintea lui Dumnezeu? Noi sacrificăm prea adesea adevărul de dragul de a fi în acord cu moda vremii, ca să putem evita ridicolul... O mamă nu îsi poate permite să fie robită de păreri; pentru că ea are de educat copii atât pentru viata aceasta, cât si pentru cea viitoare. În îmbrăcăminte, mamele nu trebuie să etaleze podoabe inutile. 8
Să dea lectii de ordine si curătenie. Dacă mamele îsi îngăduie să se îmbrace neglijent acasă, copiii lor vor fi la fel de neglijenti. Multe mame socotesc că orice este suficient de bun pentru a fi îmbrăcat prin casă, oricât ar fi de uzat si murdar. Însă, curând, influenta pe care o au în familie va fi afectată. Copiii încep să facă comparatii între felul cum se îmbracă mamele lor si altele, care sunt curate, si astfel respectul pentru ele scade. Mamelor, fiti cât se poate de atrăgătoare; nu cu podoabe, ci îmbrăcându-vă curat, cu haine potrivite. Astfel veti da copiilor vostri lectii constante de ordine si curătenie. Aprecierea si respectul din partea copiilor trebuie să fie de cea mai mare valoare pentru fiecare mamă. Totul în ce priveste persoana ei trebuie să vorbească despre ordine si curătenie si trebuie asociat în mintile lor cu termenul curătie. Chiar cei mai mici dintre copii au simtul decentei, al potrivirii lucrurilor; si atunci cum ar putea fi ei stăpâniti de dorinta de a fi curati si sfinti, când ochii lor nu văd altceva în fiecare zi decât haine murdare si camere în dezordine? Cum ar putea fi oare invitati într-astfel de locuinte oaspetii ceresti, al căror sălas este acolo unde totul este curat si sfânt? 9
Ordinea si curătenia este legea cerului; pentru a fi în armonie cu rânduiala divină, este datoria noastră de a fi curati si cu o înfătisare plăcută. 10
1. Divina vindecare, pag. 271, 272.
2. Pacific Health Journal, iun. 1890.
3. Good Health, feb. 1880.
4. Pacific health Journal, mai 1890.
5. Testimonies for the Church, Vol. 1, pag. 387.
6. Id., pag. 464, 465.
7. Letter 47a, 1902.
8. Review and Herald, 31 mar. 1891.
9. Christian Temperance and Bible Hygiene, pag. 143, 144.
10. Testimonies for the Church, Vol. 4, pag. 142, 143.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
