| « Back = Inapoi |
Intercer |
AZS-Romania
|
UNIUNEA ROMANA |
Capitolul 40
CONCEPTII GRESITE CU PRIVIRE LA LUCRAREA MAMEI
Mamele sunt tentate să creadă că lucrarea lor nu este importantă. Mamei i se pare adesea că lucrarea ei este lipsită de importantă si rareori apreciată. Ceilalti din casă nu cunosc grijile si poverile ei, multe la număr. Zilele ei sunt ocupate cu un cerc continuu de datorii mărunte, toate necesitând efort, răbdare, stăpânire de sine, tact, întelepciune si aceea dragoste care se sacrifică pe sine; si totusi, ea nu se poate mândri cu ceea ce a făcut, ca fiind o mare realizare. Ea a avut grijă ca treburile casei să meargă bine. Adeseori obosită, încearcă să le vorbească blând copiilor, pentru a-i tine ocupati si fericiti si a le călăuzi picioarele pe calea cea dreaptă. Dar simte că nu a realizat nimic. Însă nu este asa. Îngerii cerului veghează asupra mamei coplesite de griji, consemnând poverile pe care le poartă zi de zi. Numele ei poate n-a fost auzit în lume, însă este scris în cartea vietii Mielului. 1
Adevărata sotie si mamă... îsi va îndeplini datoriile cu demnitate si voiosie, fără a considera o înjosire să facă ea însăsi cu mâinile ei ceea ce este necesar într-o casă bine organizată. 2
Considerată ca fiind inferioară în lucrarea misionară. Ce lucrare importantă! Si totusi, auzim mame suspinând după lucrare misionară! Dacă ar putea merge în vreo tară străină - gândesc ele - ar putea face ceva ce ar merita. Însă a prelua zi de zi datoriile gospodăriei si a le îndeplini li se pare o sarcină epuizantă si nerăsplătită.3 Mamele care suspină după un câmp misionar au unul la îndemână în propriul lor cămin... Oare sufletele copiilor lor nu au aceeasi valoare ca si sufletele păgânilor? Cu câtă grijă si duiosie ar trebui să vegheze asupra dezvoltării mintii lor si să-i lege de Dumnezeu! Cine ar putea face acest lucru mai bine decât o mamă iubitoare, temătoare de Dumnezeu! 4
Sunt unii care gândesc că, dacă nu sunt implicati direct într-o lucrare religioasă activă, nu fac voia lui Dumnezeu; însă aceasta este o greseală. Fiecare are o lucrare de făcut pentru Domnul; este un lucru minunat să faci din cămin un loc plăcut si toate să fie asa cum ar trebui. Cele mai umile talente, dacă i sunt dăruite din inimă lui Dumnezeu, vor face ca viata de familie să fie tot ceea ce ar dori Dumnezeu. O lumină strălucitoare va fi urmarea slujirii lui Dumnezeu din toată inima. Bărbatii si femeile l pot sluji pe Dumnezeu la fel de bine ca si pastorul care îsi face lucrarea la amvon, dând o serioasă atentie lucrurilor pe care le aud si educându-si copiii spre a trăi pentru Dumnezeu si cu teamă de Dumnezeu. 5
Aceste femei care fac cu tragere de inimă tot ce găseste mâna lor să facă, ajutându-si cu voiosie sotii să-si poarte poverile si educându-si copiii pentru Dumnezeu, sunt misionari în cel mai înalt sens al cuvântului. 6
Activitătile religioase nu trebuie să înlocuiască grija pentru familie. Dacă tu nu tii cont de datoria ta ca sotie si mamă si întinzi si oferi mâinile tale Domnului, dar faci o altă lucrare cu ele, fii sigură că El nu Se va contrazice pe Sine Însusi; El îti arată datoria pe care o ai în cămin. Dacă gândesti că ti-a fost încredintată o altă lucrare mai mare si mai sfântă decât aceasta, te înseli. Fiind credincioasă în propriul tău cămin, lucrând pentru sufletele care sunt cel mai aproape de tine, poate Domnul Hristos te va găsi potrivită spre a lucra pentru El într-un câmp mai mare. Însă fii sigură că aceia care îsi neglijează datoria în propriul lor cămin nu sunt pregătiti spre a lucra cu alte suflete. 7
Domnul nu te-a chemat ca să-ti neglijezi căminul, sotul si copiii. El nu lucrează niciodată în acest mod; si nu va lucra niciodată astfel... Niciodată, nici măcar pentru o clipă, să nu crezi că Dumnezeu ti-a încredintat o lucrare care ar necesita ca tu să te desparti de mica ta turmă. Nu-i lăsa să ajungă imorali datorită unor prietenii nepotrivite si să-si împietrească inimile fată de mama lor. Aceasta ar însemna, la urma urmei, să lasi ca lumina ta să strălucească pe o altă cale - pe o cale gresită; tu îi împiedici pe copiii tăi să devină ceea ce Dumnezeu ar dori si să câstige cerul în cele din urmă. Dumnezeu Se îngrijeste de ei si asa trebuie să faci si tu, dacă pretinzi că esti copilul Lui. 8
Primii ani din vietile lor este timpul când este nevoie de lucru, veghe si rugăciune pentru a se încuraja orice tendintă spre bine. Această lucrare trebuie să continue fără întrerupere. S-ar putea să fiti solicitate să participati în diferite asociatii ale mamelor sau cercuri de croitorie, cu scopul de a face lucrare misionară; însă, dacă nu găsiti o persoană credincioasă, întelegătoare, pe care să o lăsati cu copiii dvs., este datoria dvs. de a răspunde, căci Domnul v-a încredintat o altă lucrare pe care cu nici un chip nu o puteti neglija. Nu se poate să munciti peste măsură într-un alt domeniu fără a vă descalifica din lucrarea de educare a micutilor vostri si de a-i face să devină ceea ce Dumnezeu ar dori. În calitate de conlucrător al lui Hristos, trebuie să-i aduceti pe copii la El, desciplinati si educati. 9
Multe dintre malformatiile caracterului unui copil educat gresit se datorează mamei. Mama nu trebuie să accepte slujbe în biserică ce ar sili-o să-si neglijeze copiii. Cea mai bună lucrare în care se poate angaja o mamă este aceea în care vede că nimic nu s-ar interpune în educatia copiilor ei... Pe nici o altă cale nu poate fi mai de folos o mamă bisericii decât aceea de a-si dedica timpul acelora care depind de ea în privinta cresterii si educatiei. 10
Aspiratiile pentru un câmp misionar mai mare sunt zadarnice. Unele mame tânjesc să se angajeze în lucrarea misionară, în timp ce îsi neglijează cele mai simple datorii pe care le au. Copiii sunt neglijati, căminul nu este înveselit si făcut fericit pentru familie, cicălelile si plângerile sunt frecvente, iar copiii cresc în simtământul că familia, căminul, este locul cel mai neprimitor dintre toate. Drept urmare, ei asteaptă cu nerăbdare timpul când îl vor părăsi si fără prea multă ezitare ei se aruncă în bratele lumii, neretinuti de influenta căminului si de sfatul duios al vetrei părintesti. Părintii, al căror tel ar fi trebuit să fie acela de a lega inimile acestora de ale lor si de a le călăuzi drept, irosesc ocaziile date lor de Dumnezeu, sunt orbi fată de cele mai importante datorii din vietile lor si aspiră în zadar să lucreze într-un câmp misionar mai mare. 11
1. Counsels to Teachers, Parents, and Students, pag. 144.
2. Signs of the Times, 9 sep. 1886.
3. Review and Herald, 9 iul. 1901.
4. Manuscript 43, 1900.
5. Manuscript 32, 1899.
6. Testimonies for the Church, Vol. 2, pag. 466.
7. Review and Herald, 15 sep. 1891.
8. Letter 28, 1890.
9. Manuscript 32, 1899.
10. Manuscript 75, 1901.
11. Health Reformer, oct. 1876.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
