| « Back = Inapoi |
Intercer |
AZS-Romania
|
UNIUNEA ROMANA |
Capitolul 35
DUCÂND IMPREUNĂ POVERILE
Datoria tatălui nu poate fi transferată. Datoria tatălui fată de copiii săi nu poate fi transferată asupra mamei. Dacă îsi aduce la îndeplinire propria ei datorie, ea are suficientă povară de purtat. Doar lucrând la unison tatii si mamele vor putea aduce la îndeplinire lucrarea încredintată lor de Dumnezeu. 1
Tatăl nu trebuie să se sustragă de la împlinirea părtii sale în educatia copiilor săi pentru viată si nemurire. El trebuie să-si aducă contributia în împărtirea responsabilitătii. Atât tatăl, cât si mama au obligatii. Părintii să dovedească iubire si respect unul fată de celălalt, dacă vor să vadă aceste calităti dezvoltându-se în copiii lor. 2
Tatăl trebuie s-o încurajeze si să o sprijine pe mamă în noianul ei de griji, cu priviri plăcute si cuvinte amabile. 3
Încercati să vă ajutati sotia în lupta care îi stă în fată. Vegheati asupra cuvintelor rostite, cultivati rafinamentul în maniere, blândetea, curtoazia si veti fi răsplătiti, dacă veti face astfel. 4
Un ajutor atent va usura povara mamei. Oricare ar fi solicitările si tulburările sale, tatăl trebuie să intre în casă cu acelasi zâmbet de multumire cu care i-a întâmpinat pe vizitatori si străini toată ziua. Sotia să simtă că se poate sprijini pe sentimentele mari ale sotului ei, că bratele lui o vor întări si sustine în truda si grijile ei, că tăria lui o va sustine pe a ei, iar povara ei o va simti doar pe jumătate. Nu sunt copiii si ai lui, asa cum sunt ai ei? 5
Sotia poate acumula asupra ei poveri pe care ea le consideră de mare importantă decât de a-si ajuta sotul în împlinirea părtii sale de responsabilitate; si acelasi lucru este valabil si în dreptul sotului. Ajutorul acordat cu tandrete si sensibilitate este de mare valoare. Există tendinta ca sotul să plece si să vină acasă când îi place, fiind mai degrabă un chirias decât un sot în cercul familiei sale. 6
Datoriile gospodăresti sunt sacre si importante; totusi, adesea, ele sunt împlinite într-o monotonie plictisitoare. Nenumăratele griji si preocupări devin stânjenitoare fără contributia tatălui care, dacă doreste, aduce o schimbare plăcută, o relaxare optimistă, si acest lucru stă în puterea lui - depinde doar dacă el doreste sau socoteste că este necesar să facă acest lucru. Viata unei mame umile este una de sacrificiu necontenit; si dacă sotul nu are o apreciere corespunzătoare a greutătilor pozitiei ei si nu îsi oferă ajutorul său, atunci viata ei este îngreunată si mai mult. 7
Dovediti întelegere fată de sotia mai firavă. Sotul trebuie să dovedească mult interes fată de familia sa, în special trebuie să fie foarte grijuliu fată de sentimentele unei sotii slabe, firave. El poate stăvili usa împotriva pătrunderii multor boli. Cuvintele amabile, optimiste, încurajatoare, se vor dovedi mai eficiente decât cele mai bune medicamente pentru vindecare. Acestea vor aduce curaj ini-mii deznădăjduite si descurajate, iar fericirea si raza de soare aduse în familie de faptele amabile si de cuvintele încurajatoare vor răsplăti înzecit efortul. Sotul nu trebuie să uite că o mare parte din povara cresterii copiilor stă asupra mamei, că ea are mult de-a face cu modelarea mintii lor. Acest lucru trebuie să-i trezească cele mai duioase sentimente si să-i usureze cu grijă poverile. El trebuie să o încurajeze să se sprijine pe sentimentele sale puternice si să-i îndrepte mintea către cer, unde există tărie si pace si, în final, odihnă pentru cel istovit. El nu trebuie să vină acasă cu fruntea încruntată, ci prezenta lui trebuie să aducă seninătate în familie; el trebuie să-si încurajeze sotia să privească în sus si să se încreadă în Dumnezeu. Uniti laolaltă, ei pot apela la făgăduintele lui Dumnezeu si pot aduce bogata Sa binecuvântare în familie. 8
"Încet, la pas". Multi soti si tati pot învăta o lectie folositoare de la grija plină de atentie a credinciosului păstor. Iacov, când a fost nevoit să facă o călătorie rapidă si dificilă, a dat acest răspuns: "Copiii sunt micsori, si în turme si cirezi avem miei si vitei; dacă le-am sili la drum într-o singură zi, toată turma va pieri..." "Eu voi veni încet pe urmă, la pas cu turma, care va merge înaintea mea, si la pas cu copiii, atât cât pot ei suporta." Pe calea plină de trudă a vietii, sotul si tatăl trebuie să meargă "încet, la pas" cu ceilalti din casă, atât cât sunt acestia în stare să suporte. În mijlocul grabei nestăvilite a lumii pentru bogătie si putere, el să meargă la pas, alinând si sustinând pe cea care este chemată să meargă alături de el... Sotul să-si ajute sotia cu întelegere si afectiune. Dacă vrea ca ea să fie mereu proaspătă si multumită, ca să poată fi ca strălucirea soarelui în cămin, atunci s-o ajute în ducerea poverilor. Bunătatea si curtoazia lui, pline de iubire, vor constitui pentru ea o pretioasă încurajare, iar fericirea pe care o împărtăseste el va aduce bucurie si pace în propria sa inimă... Dacă mama este lipsită de grija si mângâierile care i se cuvin, dacă i se îngăduie să-si epuizeze puterea prin muncă peste măsură sau prin tulburare si tristete, copiii ei vor fi jefuiti de forta de viată, de tărie mintală si de rezistenta optimistă pe care ar trebui să le mostenească. Cu mult mai bine ar fi să se aducă seninătate si optimism în viata mamei, să fie protejată de lipsuri, muncă istovitoare si grijă depresivă, iar copiii vor mosteni corpuri sănătoase, astfel ca ei să poată trece prin viată cu suficientă tărie. 9
1. Fundamentals of Christian Education, pag. 69.
2. Sign of the Times, 22 iul. 1889.
3. Signs of the Times, 13 sep. 1877.
4. Testimonies for the Church, Vol. 2, pag. 84.
5. Christian Temperance and Bible Hygiene, pag. 70.
6. Manuscript 80, 1898.
7. Signs of the Times, 6 dec. 1877.
8. Testimonies for the Church, Vol. 1, pag. 306, 307.
9. Divina vindecare, pag. 272.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
