« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

CAMINUL ADVENTIST

ELLEN G. WHITE

         Capitolul  29

O LUCRARE CARE NU POATE FI TRANSFERATà

            Responsabilitãti pãrintesti pe care nimeni altcineva nu le poate  lua asupra lui. Pãrinti, voi aveti responsabilitãti pe care nimeni  altcineva  nu le poate lua în locul vostru. Cât timp trãiti, veti  da socotealã lui Dumnezeu pentru felul cum mergeti pe calea Lui...  Pãrintii care se angajeazã în lucrarea lui Dumnezeu, care îsi dau  seama cât de mult depind copiii de ei, în formarea caracterului lor,  vor da un exemplu sigur de urmat copiilor lor. 1

            Tatii si mamele sunt rãspunzãtori pentru sãnãtatea, vigoarea si dezvoltarea  caracterului copiilor lor. Nimãnui altcuiva nu trebuie lãsatã aceastã  lucrare. Devenind pãrinti, vã revine sarcina de a coopera cu Domnul  pentru a-i educa dupã principii sãnãtoase. 2  

            Cât de trist este cã multi  pãrinti au pãrãsit rãspunderile date  lor de Dumnezeu fatã de copiii lor si vor ca niste strãini  sã le  poarte  în locul lor! Ei vor ca altii sã lucreze în locul lor pentru  copiii lor si sã-i scuteascã de sarcina pe care o au. 3

            Multi dintre cei care acum se vaitã de îndãrãtnicia copiilor lor ar  trebui sã se învinovãteascã doar pe ei însisi. Acestia  sã deschidã  Biblia si sã vadã ce cere Dumnezeu de la ei, ca pãrinti si veghetori.  Sã-si preia îndatoririle neglijate de mult timp. Ei trebuie sã se  umileascã si sã se pocãiascã înaintea lui Dumnezeu pentru neglijenta  lor de a fi urmat sfaturile Sale în cresterea copiilor lor. Ei trebuie  sã-si schimbe propria lor cale si sã urmeze Biblia cu strictete si  cu grijã, ca fiind cãlãuza si sfãtuitorul lor. 4

            Numai biserica nu-si poate asuma aceste rãspunderi. O, de si-ar  preda tinerii si copiii inimile lui Hristos! Ce ostire s-ar ridica  spre a-i câstiga pe altii de partea adevãrului! Însã pãrintii nu ar  trebui sã lase aceastã lucrare doar pe seama bisericii. 5

            Nici predicatorul nu poate. Voi puneti mari responsabilitãti asupra  predicatorului si îl socotiti rãspunzãtor pentru sufletele copiilor  vostri; însã nu vã simtiti propria rãspundere ca pãrinti si educatori...  Fiii si fiicele voastre se stricã datoritã exemplului si neglijentei  voastre; si, complãcându-vã în aceastã stare de lipsã de educatie  în familie, asteptati ca predicatorul sã contracareze ceea ce faceti  voi zi de zi si sã le desãvârseascã inimile si vietile spre virtute  si evlavie. Dupã ce pastorul a fãcut tot ce a putut pentru bisericã,  cu sfãtuire duioasã, cu credinciosie, prin disciplinã plinã de rãbdare  si rugãciune fierbinte pentru a recupera si salva sufletul, si totusi  nu obtine succes, tatii si mamele adesea îl învinovãtesc pe el pentru  lipsa de convertire a copiilor lor, când aceastã situatie poate fi  datoritã propriei lor neglijente. Sarcina este a pãrintilor. Vor lua  ei asupra lor lucrarea pe care Dumnezeu le-a încredintat-o pentru  a o îndeplini cu credinciosie? Vor merge ei înainte si în sus, lucrând  într-un mod umil, rãbdãtor, perseverent, pentru a atinge înaltul standard,  întâi ei însisi si pentru a-si atrage dupã ei si copiii? 6

            Credeti cã sunt putini pãrinti care aruncã responsabilitãtile lor  asupra altora? Oare nu gândesc multi dintre ei  cã pastorul trebuie  sã-si asume aceastã sarcinã si sã ia seama dacã copiii lor sunt convertiti  si au asupra lor sigiliul lui Dumnezeu? 7

            Nici Scoala de Sabat. Este privilegiul lor (pãrintilor) de a-si  ajuta copiii sã dobândeascã acea cunostintã pe care o vor duce cu  ei în viata viitoare. Însã, din diferite motive, unora dintre pãrinti  nu le place sã le ofere copiilor lor o educatie religioasã. Ei îi  lasã sã ciuguleascã în Scoala de Sabat cunostinta pe care ei  ar fi trebuit sã le-o dea în ce priveste rãspunderea lor fatã de Dumnezeu.  Astfel de pãrinti trebuie sã înteleagã cã Dumnezeu doreste ca ei sã-si  educe, sã-si  disciplineze si sã-si instruiascã copiii, având mereu  în minte faptul cã acestia îsi formeazã caractere pentru viata aceasta  si pentru viata viitoare. 8

            Nu fiti dependenti de instructorii Scolii de Sabat, care sã facã  în locul vostru lucrarea de instruire a copiilor vostri spre a merge  pe calea cea bunã. Scoala de Sabat este o mare binecuvântare; ea vã  poate ajuta în lucrare,  însã niciodatã nu vã poate lua locul. Dumnezeu  a încredintat tuturor tatilor si mamelor rãspunderea de a-si aduce  copiii la Isus, de a-i  învãta cum sã se roage si sã creascã în Cuvântul  lui Dumnezeu.  În educarea copiilor vostri, nu lãsati marile adevãruri  ale Bibliei pe seama Scolii de Sabat si a predicatorului, presupunând  cã ei vor face lucrarea pe care voi neglijati sã o faceti.  Biblia  nu este atât de sacrã  si sublimã pentru a nu fi deschisã zilnic si  studiatã cu sârguintã. Adevãrurile Cuvântului lui Dumnezeu trebuie  puse în legãturã cu acele lucruri care sunt considerate a fi mici  în viatã. Dacã sunt privite în mod corespunzãtor, ele vor da strãlucire  vietii obisnuite, oferind motive pentru ascultare si principii  pentru formarea unui caracter drept.

  1. Letter 356, 1907.

  2. Manuscript 126, 1897.

  3. Review and Herald, 25 oct. 1892.

  4. Manuscript 57, 1897.

  5. Signs of the Times, 13 aug. 1896.

  6. Testimonies for the Church, Vol. 5, pag. 494, 495.

  7. Review and Herald, 21 mai 1895.

  8. Review and Herald, 6 iun. 1899.

  9. Manuscript 5, 1896.

SUS

« Back =  Inapoi

Intercer   AZS-Romania   UNIUNEA ROMANA