Caminul Adventist - Cap.28 PRIMA SCOALA A COPILULUI

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

Capitolul 28

PRIMA SCOALÃ A COPILULUI

Planul originar al lui Dumnezeu privind educatia. Sistemul de educatie, stabilit în Eden, avea ca centru familia. Adam era "fiul lui Dumnezeu" (Luca 3,38), copiii Celui Preaînalt, primindu-si educatia de la Însusi Tatãl lor. Scoala lor, în cel mai adevãrat sens, era o scoalã de familie. În planul divin privind educatia, adoptat stãrii omului dupã cãderea sa, Domnul Hristos este reprezentantul Tatãlui, puntea de legãturã dintre Dumnezeu si om; El este marele Învãtãtor al omenirii. El a rânduit ca bãrbati si femei sã fie reprezentantii Sãi. Familia era scoala, iar pãrintii erau educatorii. Educatia având ca centru familia era predominantã în zilele patriarhilor. Pentru scolile astfel întemeiate, Dumnezeu a oferit conditiile cele mai prielnice pentru dezvoltarea caracterului. Oamenii care erau sub cãlãuzirea Sa încã urmau planul de vietuire pe care El îl desemnase la început. Cei care s-au depãrtat de Dumnezeu si-au construit pentru ei însisi cetãti si, aglomerându-se în ele, glorificau splendoarea, luxul si viciul care fac din orasele de azi mândria lumii si totodatã blestemul ei. Însã oamenii care au preluat principiile lui Dumnezeu locuiau în mijlocul câmpiilor si dealurilor. Ei lucrau pãmântul si cresteau cirezi si turme si, ducând aceastã viatã independentã, cu posibilitãti de lucru si meditatie, ei învãtau despre Dumnezeu si-i învãtau pe copiii lor lucrãrile si cãile Lui. Aceasta a fost metoda de educatie pe care a dorit Dumnezeu sã o întemeieze în Israel. 1

În viata de zi cu zi, familia era atât scoalã, cât si bisericã, pãrintii fiind profesori atât în cele vremelnice, cât si în cele religioase. Cercul familiei, o scoalã. În întelepciunea Sa, Dumnezeu a plãnuit ca familia sã fie cel mai mare mijloc de educatie dintre toate. În cãmin trebuie începutã educatia copilului. Aici este prima lui scoalã. Aici, avându-i pe pãrintii sãi ca profesori, el trebuie sã învete lectiile care urmeazã sã-l îndrume pe tot parcursul vietii - lectii cu privire la respect, ascultare, bun simt, stãpânire de sine. Educatia primitã în cãmin reprezintã o putere decisivã spre bine sau spre rãu. În multe privinte, aceasta se dã fãrã vorbe si în mod treptat, însã, dacã sunt puse în aplicare în directia cea bunã, ele devin o putere însemnatã de partea adevãrului si a neprihãnirii. Dacã copilul nu este educat în mod corespunzãtor aici, Satana îl va educa prin mijloacele alese de el. Cât de importantã este atunci scoala din cãmin? 3

Considerati cercul familiei ca o scoalã de instruire, în care sã vã pregãtiti copiii pentru îndeplinirea datoriilor lor în cãmin, în societate si în bisericã. 4

Educatia din cãmin este prima ca importantã. Este o realitate tristã, aproape universal admisã si deplânsã, cã educatia si instruirea copiilor în cãmin a fost neglijatã. 5

Nu existã câmp de activitate mai important pentru întemeietorii si pãzitorii cãminului. Nici o lucrare încredintatã fiintelor omenesti nu implicã rezultate mai mari si cu efecte îndelungate ca lucrarea desemnatã tatilor si mamelor. Viitorul societãtii este determinat de ceea ce sunt copiii si tinerii de azi, iar ceea ce vor fi acesti copii si tineri depinde de cãmin. În mare parte, bolile, mizeria si crimele, care sunt un blestem asupra omenirii, se datoreazã lipsei educatiei corespunzãtoare din cãmin. Dacã viata de cãmin ar fi fost curatã si trãitã în credinciosie, dacã tinerii care au plecat de acolo ar fi fost pregãtiti sã întâmpine responsabilitãtile si primejdiile vietii, ce schimbare s-ar fi vãzut în lume! 6

Orice altceva sã fie pe plan secundar. Orice copil care este adus pe lume este proprietatea Domnului Hristos si trebuie educat prin cuvânt si exemplu, ca sã-L iubeascã si sã-L asculte pe Dumnezeu; însã marea majoritate a pãrintilor au neglijat aceastã lucrare încredintatã lor de Dumnezeu, gresind în educatia datã copiilor lor încã din pruncie. Prin eforturi serioase, pãrintii trebuie sã vegheze asupra dezvoltãrii judecãtii copilului, asupra mintii sale, care este deschisã si receptivã, si orice altceva din viata de cãmin sã fie secundar acestei datorii importante, încredintate lor de Dumnezeu - de a-si creste copiii în învãtãtura Domnului. 7

Pãrintii nu trebuie sã îngãduie ca îndatoririle de serviciu, obiceiurile si preceptele lumesti sau moda sã aibã o putere dominantã asupra lor si astfel sã-si neglijeze copiii în pruncie si sã dea gres în a oferi copiilor lor o educatie corespunzãtoare, pe mãsurã ce anii trec. Un motiv important pentru care existã atât de mult rãu în lumea de azi este acela cã pãrintii nu îsi ocupã mintea cu ceea ce este cel mai important - cum sã se pregãteascã, cu rãbdare si bunãtate, pentru lucrarea de educare a copiilor lor pe calea Domnului. Dacã ar putea fi datã cortina la o parte, am vedea cât de multi copii, care au pornit în lumea largã, au fost pierduti datoritã neglijãrii educatiei de cãtre pãrinti. Pãrinti, vã puteti permite ca aceasta sã fie si experienta voastrã? Nu trebuie sã existe vreo activitate mai importantã, care sã vã retinã sã dedicati copiilor vostri tot timpul care este necesar pentru a-i face sã înteleagã ce înseamnã sã asculti si sã te încrezi în Domnul pe deplin... Si ce veti culege ca rãsplatã pentru efortul vostru? Copiii vostri vor fi mereu alãturi de voi, dorind sã punã umãrul si sã coopereze cu voi în lucrurile pe care voi le sugerati. Veti vedea cã munca va fi usuratã. 9

Mijloacele de învãtare ale lui Dumnezeu în scoala din cãmin. Pãrintii ar trebui sã se considere, într-un sens cu totul deosebit, uneltele folosite de Dumnezeu pentru educarea copiilor lor, asa cum a fãcut Avraam pentru a tine calea Domnului. Ei trebuie sã cerceteze Scripturile cu sârguintã, pentru a cunoaste calea Domnului si a-i învãta pe cei din casa lor aceastã cale. Mica spune: "Ce alta cere Domnul de la tine decât sã faci dreptate, sã iubesti mila si sã umbli smerit cu Domnul Dumnezeul tãu?" (Mica 6,8). Pentru a-i putea învãta pe altii, pãrintii trebuie sã învete ei însisi, adunând continuu luminã din Cuvântul lui Dumnezeu si, prin Cuvânt si exemplu propriu, sã foloseascã aceastã luminã pretioasã în educarea copiilor lor. 10

Conform cu lumina pe care mi-a dat-o Dumnezeu, eu stiu cã sotul si sotia trebuie sã fie în cãmin predicator, medic, sorã medicalã si profesor, strângându-si copiii lângã ei si lângã Dumnezeu, educându-i sã evite orice obicei care ar dãuna în vreun fel lucrãrii lui Dumnezeu în trupul lor si sã-i învete sã-si îngrijeascã fiecare parte a organismului. 11

Lucrarea mamei este proeminentã în aceastã lucrare de educare a copiilor; în timp ce tatãl are îndatoriri solemne si importante în cãmin, mama, prin prezenta ei aproape continuã între copii, în special în primii ani, trebuie sã fie educatorul lor special si tovarãsa lor. Ea trebuie sã aibã mare grijã sã-si învete copiii ordinea si curãtenia, sã-i îndrume în vederea formãrii unor obiceiuri si gusturi corecte; ea trebuie sã-i învete sã fie harnici, sã se descurce si sã-si ajute semenii; sã trãiascã, sã actioneze si sã lucreze ca si când ar fi mereu în prezenta Domnului. 12

Surorile mai mari pot exercita o influentã puternicã asupra membrilor mai tineri ai familiei. Cel mai mic, luând exemplu de la cel mai mare, va învãta mai repede prin imitatie decât prin continua repetare a unor precepte. Sora mai mare trebuie sã simtã cã-i revine datoria crestinã de a-si ajuta mama în ducerea multelor ei poveri istovitoare. 13

Pãrintii trebuie sã fie mult timp acasã. Prin cuvânt si faptã, ei trebuie sã-i învete pe copii iubirea si frica de Domnul; învãtati-i sã fie inteligenti, sociabili, iubitori; sã-si formeze obiceiuri bune în a fi harnici, strângãtori si stãpâni pe sine. Dãruindu-le copiilor lor iubire, afectiune si încurajându-i în cãmin, pãrintii pot oferi copiilor lor un adãpost sigur si bine venit din fata multelor ispite ale lumii. 14

Pregãtirea pentru scoala bisericii. În scoala din cãmin, copiii nostri se pregãtesc în vederea frecventãrii scolii bisericii. Pãrintii trebuie sã pãstreze continuu în minte acest lucru si, ca educatori în cãmin, ei trebuie sã-si consacre toatã puterea fiintei lor lui Dumnezeu pentru a-si putea aduce la îndeplinire înalta si sfânta lor misiune. Educatia consecventã, credincioasã, din cãmin constituie cea mai bunã pregãtire pe care o pot primi copiii pentru scoala vietii. 15

Porunca lui Dumnezeu sã fie supremã. Avem reguli biblice pentru învãtãtura tuturor, atât a pãrintilor, cât si a copiilor, un standard înalt si sfânt de la care nu poate exista abatere. Poruncile lui Dumnezeu trebuie sã fie supreme. Tatãl si mama sã cerceteze Cuvântul lui Dumnezeu si sã se întrebe cu sinceritate: "Ce a spus Dumnezeu aici?" 16

Învãtatii pe copiii vostri sã iubeascã adevãrul, pentru cã este adevãr, pentru cã ei trebuie sã fie sfintiti prin adevãr si pentru cã trebuie sã stea în fata deciziei - dacã sunt calificati pentru o lucrare mai înaltã si pot deveni membri ai familiei împãrãtesti, copii ai Tatãlui ceresc. 17

Pregãtirea pentru lupta care va veni. Satana îsi conduce ostirile; suntem noi în mod individual pregãtiti pentru lupta de temut care se aflã în fata noastrã? i pregãtim noi pe copiii nostri pentru criza cea mare? Suntem noi si casele noastre pregãtiti pentru a întelege atitudinea adversarului si tacticile lui de luptã? S-au obisnuit copiii nostri sã fie hotãrâti, ca sã poatã sta drepti si neclintiti în orice chestiune de principiu si datorie? Mã rog ca noi toti sã putem întelege semnele timpului, sã ne putem pregãti noi si copiii nostri, pentru ca, în timp de restriste, Dumnezeu sã fie adãpostul si scutul nostru. 18

1. Educatie, pag. 31, 32.

2. Id., pag. 38.

3. Counsels to Teachers, Parents, and Students, pag. 107.

4. Signs of the Times, 10 sep. 1894.

5. Review and Herald, 30 aug. 1881.

6. Divina vindecare, pag. 254.

7. Manuscript 126, 1896.

8. Signs of the Times, 17 sep. 1894.

9. Manuscript 53, 1912.

10. Christian Temperance and Bible Hygiene, pag. 145.

11. Manuscript 100, 1902.

12. Pacific Health Journal, ian. 1890.