« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

CAMINUL ADVENTIST

ELLEN G. WHITE

         Capitolul  25

ÎNGRIJIREA COPIILOR ÎN NEVOIE

             Copii orfani. Multi dintre tatii care au murit în credintã, trecând  la odihnã, având în inimã fãgãduintele lui Dumnezeu, au lãsat în urmã  pe cei iubiti cu deplinã încredere cã Domnul le va purta de grijã.  Si cum poartã Domnul de grijã acestora? El nu face minuni trimitând  manã din cer; El nu trimite corbi spre a  le duce hranã; însã El lucreazã  minuni în inimile oamenilor, înlãturând egoismul din suflet si descãtusând  izvoarele bunãvointei. El pune la încercare iubirea celor care mãrturisesc  a fi urmasii Sãi, încredintând milei lor pe cei îndurerati si lipsiti. 

Fie ca cei care l iubesc pe Dumnezeu sã-si deschidã inimile si casele  spre a-i primi pe acesti copii...  Existã un vast câmp de lucru pentru cei care vor sã lucreze pentru  Domnul, purtând de grijã acestor copii si tineri care au fost lipsiti  de cãlãuzirea atentã a pãrintilor si de anturajul unui cãmin crestin.  Multi dintre ei au mostenit trãsãturi rele de caracter; iar dacã  sunt lãsati sã creascã în ignorantã, ei vor fi atrasi spre tovãrãsii  care îi vor conduce spre viciu si crimã. Acesti copii nepromitãtori  trebuie asezati într-un mediu prielnic formãrii unui caracter drept,  pentru a putea deveni copii ai lui Dumnezeu. 1

            Rãspunderea bisericii. Copiii fãrã tatã si fãrã mamã sunt aruncati  în bratele bisericii, iar Domnul Hristos le spune urmasilor Sãi: "Luati  acesti copii nevoiasi, cresteti-i pentru Mine si vã veti primi plata".  Am vãzut mult egoism manifestat în aceste lucruri. Dacã nu existã  vreun motiv special, ca ei însisi sã fie cei care sã beneficieze de  pe urma adoptãrii acelora care au nevoie de un cãmin, multi se întorc  si rãspund: nu. Se pare cã nu stiu sau nu le pasã dacã unii ca acestia  vor fi salvati sau pierduti. Aceasta, gândesc ei, nu este treaba lor.  Ei spun împreunã cu Cain: "Sunt eu pãzitorul fratelui meu?"  Ei nu vor sã intre în necaz sau sã facã vreun sacrificiu pentru orfani  si, cu indiferentã, îi  aruncã pe unii ca acestia în bratele lumii  care, uneori, este mai doritoare a-i primi decât cei ce mãrturisesc  a fi crestini. În ziua lui Dumnezeu, ei vor fi judecati pentru aceia  care ar fi putut fi salvati. Însã ei se scuzã si nu se angajeazã în  aceastã lucrare bunã decât dacã pot avea vreun profit. Mi-a fost arãtat  cã aceia care refuzã aceste ocazii de a face bine vor auzi din partea  lui Isus: "Ori de câte ori n-ati fãcut aceste lucruri unuia  dintre acesti foarte neînsemnati ai Mei, Mie nu Mi le-ati fãcut".  Cititi, vã rog, Isaia 58,5-11. 2

            Un apel cãtre cuplurile fãrã copii. Cei care nu au copii  ar trebui sã se  pregãteascã pentru a iubi si îngriji de copiii altora.  S-ar putea sã nu fie chemati sã lucreze în vreun câmp strãin, însã  sã fie chemati sã lucreze chiar în localitatea în care trãiesc. În  loc sã dea atâta atentie animalelor de casã, sã se ataseze de animale  fãrã glas, acestia ar trebui sã-si punã în lucru darurile cu fiintele  umane, care au un cer de câstigat si un iad de evitat. Sã dea atentie  copilasilor ale cãror caractere le pot modela dupã asemãnarea  divinã. Oferiti-vã dragostea celor micuti, lipsiti de un cãmin,  care sunt în jurul vostru. În loc sã vã închideti inima fatã de membrii  familiei umane, cãutati sã vedeti pe câti dintre acesti orfani îi  puteti creste în învãtãtura Domnului. Existã lucru din belsug pentru  toti cei ce vor sã lucreze. Angajându-se în acest domeniu de efort  crestinesc, biserica poate creste ca numãr de membri si se poate îmbogãti  în spirit. Lucrarea de a-i mântui pe cei fãrã pãrinti este o lucrare  care îi priveste pe toti.3  Dacã aceia care nu au copii si pe care Dumnezeu i-a pus ispravnici  peste anumite bunuri si-ar devota inimile pentru îngrijirea copiilor  care au nevoie de iubire, atentie, afectiune si ajutor material, ei  ar fi cu mult mai fericiti decât sunt astãzi. Atâta timp cât existã  copii care nu beneficiazã de grija plinã de milã a unui tatã si de  iubirea duioasã a unei mame, fiind expusi influentelor vãtãmãtoare  ale acestor zile de pe urmã, este datoria cuiva de a suplini locul  tatãlui si al mamei. Învãtati sã le dãruiti dragoste, afectiune, milã.  Toti cei care mãrturisesc cã au un Tatã în ceruri si sperã cã le poartã  de grijã, iar în final îi va lua în cãminul pe care El l-a pregãtit  pentru ei, ar trebui sã simtã solemna obligatie de a fi prieteni cu  cei lipsiti de prieteni si tati pentru cei orfani, de a le ajuta pe  vãduve si de a fi de ajutor practic în aceastã lume în folosul omenirii.  4

            Sotiile predicatorilor ar trebui sã înfieze copii? S-a pus întrebarea  dacã este bine ca sotia unui predicator sã înfieze copii. Eu rãspund:  Dacã nu are înclinatie sau nu este potrivitã a se angaja în lucrarea  misionarã în afara cãminului ei si simte cã ar fi de datoria ei sã  ia copii orfani, pe care sã-i îngrijeascã, poate face o lucrare bunã.  Copiii sã fie alesi în primul rând dintre cei rãmasi orfani ai cãror  pãrinti au fost pãzitori ai Sabatului. Dumnezeu îi va binecuvânta  pe bãrbatii si pe femeile care, cu inimi binevoitoare, vor împãrti  cãminul lor cu cei fãrã cãmin. Însã, dacã sotia pastorului poate lucra  în activitatea de educare a altora, ea ar trebui sã-si consacre puterile  lui Dumnezeu, ca lucrãtoare crestinã. Ea trebuie sã fie un adevãrat  ajutor pentru sotul ei, sprijinindu-l în lucrarea lui, cultivându-si  intelectul si contribuind la ducerea soliei. Calea este deschisã pentru  femei umile, consacrate, înnobilate de harul Domnului Hristos, pentru  a-i vizita pe cei ce au nevoie de ajutor si a aduce luminã sufletelor  descurajate. Ele îi pot ridica pe cei doborâti, rugându-se cu ei si  îndreptându-i spre Hristos. Astfel de femei nu trebuie sã-si consacre  timpul si puterea acelor micuti ne-ajutorati, care necesitã îngrijire  si atentie continuã. Ele nu trebuie sã-si întrerupã în mod voit buna  lucrare pe care o pot face. 5

            Deschideti casele celor orfani si lipsiti de prieteni. Atât cât  vã stã în putintã, oferiti un cãmin celor fãrã cãmin. Fiecare sã-si  aducã contributia la aceastã lucrare. Domnul i-a spus lui Petru: "Paste  mieluseii Mei". Aceastã poruncã ne este adresatã si nouã si, deschizându-ne  casele celor orfani, o putem împlini. Nu lãsati ca Domnul Isus sã  fie dezamãgit de voi.  Luati-i pe acesti copii si oferiti-i Domnului Isus ca pe o jertfã  de bun miros. Cereti binecuvântarea Lui asupra lor si apoi modelati-i  si cresteti-i potrivit cu rânduiala Domnului Hristos. Va accepta  oare poporul nostru aceastã sfântã misiune încredintatã? 6

            * Un test pentru poporul lui Dumnezeu. Ani de-a rândul, mi-a fost  arãtat cã poporul lui Dumnezeu va fi pus la probã asupra acestui punct,  de a oferi un cãmin celor fãrã cãmin; cãci aveau sã fie multi fãrã  cãmin, ca urmare a atasãrii lor de adevãr. Opozitia si persecutia  îi vor lipsi pe cei credinciosi de cãminele lor si este datoria celor  ce au cãmin sã deschidã larg usa acelora care nu au. Mai recent, mi-a  fost arãtat cã Dumnezeu îi va pune în mod special la încercare pe  cei care mãrturisesc a alcãtui poporul Sãu în legãturã cu aceastã  problemã. Domnul Hristos a devenit sãrac de dragul nostru, pentru  ca noi, prin sãrãcia Lui, sã ne putem îmbogãti. El S-a  sacrificat pentru a putea oferi un cãmin pentru cei strãini si cãlãtori  pe acest pãmânt, în cãutarea unei patrii mai bune, a uneia ceresti.7  

  1. Mãrturii, Vol. 6, pag. 284, 285.

  2. Testimonies for the Church, Vol. 2, pag. 33.

  3. Manuscript 38, 1895.

  4. Testimonies for the Church, Vol. 2, pag. 329.

  5. Mãrturii, Vol. 6, pag. 288.

  6. Id., pag. 287.

  7. Testimonies, Vol. 2, pag. 27, 28.

SUS

« Back =  Inapoi

Intercer   AZS-Romania   UNIUNEA ROMANA