Caminul Adventist - Cap.22 Construirea si mobilarea casei

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

Capitolul 22

CONSTRUIREA SI MOBILAREA CASEI

Sã existe aerisire, lumina soarelui si canalizare. Când se construiesc diferite clãdiri, fie cu scop public sau ca locuinte, trebuie avutã grijã sã existe o bunã aerisire si lumina soarelui din plin. Bisericile si sãlile de clasã din scoli sunt adesea defectuoase în aceastã privintã. Neglijarea aerisirii corespunzãtoare este responsabilã în mare parte pentru toropeala si somnolenta care distrug efectul multor predici si fac ca lucrarea învãtãtorului sã fie obositoare si ineficientã.

Pe cât este cu putintã, toate clãdirile prevãzute a fi locuite de oameni trebuie asezate pe terenuri înalte, de pe care apa sã se scurgã bine. Astfel se va asigura un loc uscat... Acest aspect este tratat adesea cu prea multã usurintã. Suferinte continue, boli grave si multe cazuri mortale sunt adesea urmarea asezãrii locuintelor în locuri joase, murdare, producãtoare de malarie si de pe care apa nu se scurge.

În construirea caselor este important în mod special sã se asigure o aerisire deplinã si lumina soarelui din belsug. Aerul sã circule si sã fie belsug de luminã în fiecare camerã a casei. Camerele pentru dormit trebuie sã fie astfel asezate, încât sã existe o circulatie liberã a aerului zi si noapte. Nici o camerã nu este corespunzãtoare a fi folositã ca dormitor, dacã nu poate fi deschisã zilnic spre a intra aerul si lumina soarelui. În majoritatea tãrilor, în dormitoare trebuie sã existe dispozitive pentru încãlzire, astfel ca acestea sã fie bine încãlzite si uscate, în vreme rece sau umedã. Camerei pentru oaspeti, trebuie sã i se acorde aceeasi atentie ca si celorlalte încãperi pentru uz continuu. Ca si dormitoarele, trebuie sã aibã aer, sã intre soarele si sã fie prevãzutã cu un mijloc de încãlzire pentru a se usca depunerile care se acumuleazã întotdeauna într-o camerã care nu este folositã în mod constant. Cine doarme într-o camerã fãrã soare sau într-un pat care nu a fost complet uscat si aerisit o face pe riscul sãnãtãtii si adesea al vietii... Cei care trebuie sã îngrijeascã de bãtrâni trebuie sã tinã cont cã acestia, în mod deosebit, au nevoie de camere calde, confortabile. Puterea scade pe mãsurã ce se înainteazã în vârstã, lãsând în urmã mai putinã vitalitate cu care sã facem fatã influentelor nesãnãtoase; de aceea existã necesitatea mai mare ca cei în vârstã sã aibã lumina soarelui din belsug si aer proaspãt si curat. 1

Evitati terenurile joase. Dacã dorim ca locuintele noastre sã fie locasuri ale sãnãtãtii si fericirii, atunci va trebui sã le asezãm departe de miasma si ceata de deasupra zonelor joase si sã lãsãm cale liberã agentilor dãtãtori de viatã ai cerului. Renuntati la perdele grele, deschideti ferestrele si trageti jaluzelele, nu îngãduiti ca vita, oricât de frumoasã ar fi, sã facã umbrã în dreptul ferestrelor si nu cultivati pomi prea aproape de casã, astfel ca sã ia lumina soarelui. Lumina soarelui va decolora poate perdelele, covoarele si va întuneca ramele tablourilor, însã va îmbujora de sãnãtate obrajii copiilor. 2

Curtea din jurul casei. O curte înfrumusetatã cu câtiva pomi si boscheti, împrãstiati ici-colo, la o distantã potrivitã de casã, are un efect bun asupra familiei si, dacã este îngrijitã în mod corespunzãtor, nu va fi vãtãmãtoare pentru sãnãtate. Însã pomii care fac umbrã si boschetii asezati prea aproape de casã fac ca aceasta sã fie nesãnãtoasã, pentru cã împiedicã circulatia liberã a aerului si îndepãrteazã razele soarelui. Urmarea va fi cã în casã se va acumula umezealã, mai ales în anotimpurile ploioase. 3

Efectul frumusetii naturale asupra cãminului. Dumnezeu iubeste frumosul. El a îmbrãcat pãmântul si cerurile în frumusete si, cu bucuria unui tatã, El îi urmãreste pe copiii Sãi, delectându-se cu lucrurile pe care El le-a creat. El doreste ca în jurul caselor noastre sã se afle frumusetea lucrurilor naturale. Aproape toti cei care locuiesc la tarã, oricât de sãraci ar fi, pot avea în jurul caselor lor o cât de micã pajiste cu iarbã, câtiva pomi pentru umbrã, arbusti cu flori sau flori frumos mirositoare. Si mai mult decât orice altã dovadã artificialã, acestea vor contribui la fericirea cãminului. Acestea vor avea asupra vietii cãminului un efect alinãtor, înãltãtor, întãrind dragostea pentru naturã si aducându-i pe membrii familiei mai aproape unul de altul si mai aproape de Dumnezeu. 4

Mobilierul casei sã fie simplu. Obiceiurile noastre artificiale ne lipsesc de multe binecuvântãri si de multã bucurie, de o viatã folositoare. Mobila complicatã si scumpã constituie nu doar o risipã de bani, dar si de ceea ce este de o mie de ori mai de pret. Aceasta aduce în casã o povarã grea de griji, muncã si situatii complicate.

Mobilati-vã casele cu lucruri simple, lucruri care pot fi mânuite, care pot fi usor mentinute curate si care pot fi înlocuite fãrã o cheltuialã prea mare. Cu gust, o casã foarte simplã poate fi atractivã, dacã dragostea si multumirea îsi au sãlasul acolo. 5

Fericirea nu se gãseste într-o etalare searbãdã. Cu cât este mai simplu de întretinut ordinea într-o casã ordonatã, cu atât va fi mai fericitã acea casã. 6

Evitati spiritul de rivalitate. Viata constituie o dezamãgire, o continuã obosealã pentru multi datoritã lucrului inutil cu care ei însisi se împovãreazã pentru a fi în acord cu cerintele obiceiului local. Mintile lor sunt într-o continuã neliniste pentru a satisface dorintele care izvorãsc din mândrie si modã... Cheltuiala, grija, munca irositã pe ceea ce, dacã nu este neapãrat dãunãtor, este nenecesar, ar putea fi folosite pentru înaintarea cauzei lui Dumnezeu. Oamenii tânjesc dupã ceea ce numesc plãcerile vietii si sacrificã sãnãtate, putere si mijloace pentru a le dobândi. Un deplorabil spirit de rivalitate se manifestã între persoane din aceeasi clasã - cine poate etala mai mult în chestiuni de îmbrãcãminte si împodobirea casei. Dulcele cuvânt "casã" a fost pervertit si el înseamnã "ceva cu patru pereti, plin cu mobilã si podoabe elegante", în timp ce cei ce o locuiesc sunt într-o continuã încordare - cum sã facã sã poatã face fatã cerintelor obiceiului vremii în diferite domenii ale vietii. 7

Multi sunt nefericiti în cãminele lor, deoarece tin prea mult la ceea ce se vede. Ei cheltuiesc sume mari de bani si lucreazã neîncetat pentru a putea etala si a câstiga laudã din partea tovarãsilor - de fapt a acelora cãrora nu le pasã deloc de ei sau de prosperitatea lor. Unul dupã altul, câte un articol este socotit indispensabil pentru gospodãrie pânã se fac adãugiri costisitoare, care, în timp ce plac ochiului si satisfac mândria si ambitia, în nici un caz nu sporesc confortul familiei. Si totusi, aceste lucruri au împovãrat puterea si rãbdarea si au irosit un timp valoros, care ar fi trebuit pus în serviciul Domnului. Harul pretios al lui Dumnezeu este pus pe un loc secundar pentru lucruri care nu sunt importante; si multi, în timp ce tot adunã lucruri pentru plãcere, îsi pierd capacitatea, dorinta de a fi fericiti. Ei descoperã cã avutiile lor nu le dau satisfactia pe care o asteptau de la ele. Acest cerc nesfârsit de trudã, aceastã neliniste continuã pentru a înfrumuseta casa pentru vizitatori si strãini, ca acestia sã o admire, nu plãteste niciodatã timpul si mijloacele cheltuite astfel. Înseamnã a aseza în jurul gâtului un jug greu de purtat. 8

Douã vizite puse în contrast. În multe familii, se lucreazã prea mult. Curãtenia si ordinea sunt esentiale pentru confort, însã aceste virtuti nu trebuie duse pânã la extrema de a face din viatã o trudã continuã si de a-i face pe cei ce locuiesc în casã niste oameni nenorociti. În casele unora pe care îi stimãm mult, se exagereazã prea mult în ce priveste precizia aranjãrii mobilei si a celorlalte lucruri, ceea ce este la fel de neplãcut ca si lipsa ordinii. Truda obositoare, care îi implicã pe toti ai casei, face imposibil ca în acel loc sã fie gãsitã acea odihnã pe care o doresti într-un adevãrat cãmin. Nu este plãcut, atunci când faci o scurtã vizitã unor prieteni dragi, sã vezi mãtura si cârpa de praf în continuã agitare, iar timpul pe care tu îl astepti sã-l petreci cu bucurie cu prietenii tãi într-o conversatie plãcutã sã fie petrecut de acestia prin colturi în cãutarea vreunui fir de praf ascuns sau a vreunei pânze de pãianjen. Desi acest lucru poate fi fãcut din respect pentru prezenta ta în casã, totusi tu simti convingerea dureroasã cã pentru prietenii tãi compania ta este mai putin însemnatã fatã de ideile lor de curãtenie excesivã.

În contrast direct cu astfel de case, a fost o casã pe care am vizitat-o vara trecutã (1876). Cele câteva ore cât am stat acolo au fost petrecute într-un mod plãcut si folositor, odihnitor, atât pentru minte, cât îsi pentru corp. Casa era un model de confort, desi nu era mobilatã extravagant. Camerele erau toate bine aerisite si luminate... Ceea ce este de mai mare valoare decât cele mai costisitoare podoabe. Holurile nu erau încãrcate cu mobilã din aceea care oboseste ochiul privind, ci contineau o varietate plãcutã de articole de mobilier. Scaunele erau în mare parte balansoare sau scaune lejere, nu toate de acelasi fel, ci adaptate confortului diferitilor membri ai familiei. Unele erau joase, tapisate, gen balansoar, iar altele înalte cu spatele drept; erau de asemenea canapele confortabile si toate pãreau a spune: încearcã-mã, odihneste-te aici. Erau mese cu cãrti si hârtii. Totul era în ordine, atractiv, însã fãrã a fi aranjate în acel mod minutios care pare a-i avertiza pe cei din jur sã nu atingã nimic de teamã sã nu-l deranjeze de la locul lui. Proprietarii acestei plãcute case aveau posibilitãti de a-si mobila scump si înfrumuseta locuinta; însã ei au ales mai degrabã confort decât etalare. Nimic din cele existente în casã nu era socotit prea bun, încât sã nu poatã fi folosit de toti ai casei; perdelele si jaluzelele nu erau trase pentru a nu duce la decolorarea covoarelor si a mobilierului. Lumina soarelui, datã de Dumnezeu, si aerul aveau intrare liberã si o datã cu ele mireasma florilor din grãdinã. Iar familia - era în ton cu casa; erau veseli si bine dispusi, fãcând tot ceea ce era nevoie pentru confortul nostru, fãrã a se coplesi însã cu atât de multã atentie, încât sã ne facã sã ne simtim cã le-am produs deranj în plus. Am simtit cã acolo era un loc de odihnã. Acesta a fost un cãmin în adevãratul sens al cuvântului. 9

Un principiu folosit în decorare. Precizia rigidã pe care am mentionat-o ca fiind o trãsãturã dezagreabilã a multor case nu este în conformitate cu marele plan al naturii. Dumnezeu nu a fãcut ca florile de pe câmp sã creascã în straturi regulate, cu margini fixate, ci le-a împrãstiat ca pe niste nestemate pe pajiste si ele înfrumuseteazã pãmântul cu diversitatea lor de formã si culoare. Copacii din pãdure nu sunt într-o ordine regulatã. Este atât de odihnitor pentru ochi si minte sã zãboveascã asupra scenelor din naturã - pãdurea, dealul, valea, câmpia si râul, bucurându-se de nesfârsita diversitate de formã si culoare - si asupra artei cu care pomii, arbustii, tufisurile si florile sunt grupate în grãdina naturii, alcãtuind un tablou plin de farmec. Copii, tineri si bãtrâni, în egalã mãsurã, gãsesc odihnã si multumire în acesta. Aceastã lege a diversitãtii poate fi aplicatã, într-o anumitã mãsurã, în cãmin. Ar trebui sã existe o armonie potrivitã de culori si o potrivire a lucrurilor care mobileazã o casã; însã nu este necesar bunului gust ca fiecare articol de mobilier dintr-o camerã sã fie de acelasi model în ce priveste design-ul, materialul sau tapiseria; dimpotrivã, este mai plãcut pentru ochi sã existe o diversitate plinã de armonie.

Însã fie cã locuinta este umilã sau elegantã, amenajãrile din interior, costisitoare sau nu, nu va exista fericire între peretii acesteia, dacã spiritul celor ce o locuiesc nu este în armonie cu vointa divinã. Multumirea este aceea care trebuie sã domneascã în cãmin.

Cea mai bunã parte a casei, camerele cele mai însorite si cele mai primitoare si cea mai confortabilã mobilã ar trebui sã fie pentru folosul zilnic al celor care trãiesc în acea casã. Acest lucru va face cãminul atractiv pentru cei ce îl locuiesc si, de asemenea, pentru acea clasã de prieteni care tin la noi, cãrora le putem fi de folos si care ne pot fi de folos. 11

Aveti în vedere confortul si bunãstarea copiilor. Nu este necesarã o mobilã scumpã pentru a-i face pe copii fericiti si multumiti în cãmin, ci este necesar ca pãrintii sã-i iubeascã si sã le acorde atentie. 12

Patru pereti si un mobilier costisitor, tablouri scumpe nu pot constitui un "cãmin", dacã iubirea si împreunã simtire nu sunt prezente. Acest cuvânt sacru nu se potriveste locuintelor strãlucitoare, dar din care lipsesc lucrurile vietii de cãmin... De fapt, confortul si bunãstarea copiilor sunt ultimele lucruri care se au în vedere în aceste case. Ei sunt neglijati de cãtre mamã, al cãrei timp este consacrat în întregime pentru a întretine casa conform cu cerintele modei din societate. De mintea lor nu se ocupã nimeni - ei sunt needucati; ei dobândesc obiceiuri rele, devin neastâmpãrati si nemultumiti. Negãsind plãcere în propriile lor cãmine, ci doar restrictii neplãcute, ei ies din cercul familiei cât de repede pot. Ei se aruncã fãrã sovãialã în bratele lumii, fãrã a mai fi retinuti de restrictiile din cãmin si de sfaturile care li s-ar da acolo.

Nu spuneti copiilor, asa cum am auzit multe mame: "Nu e loc pentru tine aici pe hol. Nu te aseza pe canapea, nu vezi cã e acoperitã cu satin? Nu ai voie sã stai acolo". Si când se duc în altã camerã: "Nu vrem sã-ti vâri tu nasul aici." Si se duc în bucãtãrie, iar aici li se spune: "Mã deranjezi aici. N-ai ce cãuta aici; mã încurci, mã plictisesti". Unde se vor duce sã-si primeascã educatia? Pe stradã. 14

Bunãtatea si iubirea mai pretioase decât luxul. Prea multe griji si poveri sunt aduse în familiile noastre si se nutreste prea putin din simplitatea, pacea si fericirea naturalã. Ar trebui sã se dea mai putinã atentie la ceea ce "va zice lumea" si mai multã grijã membrilor din cercul familiei. Ar trebui sã fie mai putinã etalare si mai putinã consideratie pentru eticheta vremii si mai multã duiosie, dragoste, veselie si curtenie crestinã între membrii familiei. Multi trebuie sã învete cum sã facã din cãmin un loc atractiv, un loc plãcut. Inimile multumite si privirile duioase sunt mai de valoare decât bogãtia si luxul, iar multumirea cu lucrurile simple va aduce fericirea în cãmin, dacã dragostea este acolo. Domnul Isus, Rãscumpãrãtorul nostru, a umblat pe pãmânt având demnitatea unui rege; totusi, El a fost blând si smerit cu inima. El a fost o luminã si o binecuvântare pentru fiecare casã, pentru cã a adus cu Sine voiosie, sperantã si curaj. O, de am putea fi multumiti cu mai putin din lucrurile dupã care tânjeste inima, sã luptãm mai putin pentru lucruri greu de obtinut, prin care sã ne înfrumusetãm casele si sã dorim ceea ce în ochii lui Dumnezeu este mai de pret decât nestematele - un spirit blând si linistit. Harul simplitãtii, blândetea, adevãrata iubire vor face din cel mai umil cãmin un paradis. Este mai bine sã îndurãm cu bucurie anumite inconveniente decât sã renuntãm la pace si multumire. 15

1. Divina vindecare, pag. 194-196.

2. Id., pag. 196.

3. Christian Temperance and Bible Hygiene, pag. 107.

4. Divina vindecare, pag. 269.

5. Id, pag. 268, 269.

6. Signs of the Times, 23 aug. 1877.

7. Signs of the Times, 23 aug. 1877.

8. Signs of the Times, 2 oct. 1884.

9. Signs of the Times, 23 aug. 1877.

10. Signs of the Times, 23 aug. 1877.

11. Signs of the Times, 2 oct. 1884.

12. Signs of the Times, 2 oct. 1884.