Caminul Adventist - Cap.16 O intovarasire fericita, reusita

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

Capitolul 16

O ÎNTOVÃRÃSIRE FERICITÃ, REUSITÃ

Unirea adevãratã - o experientã de o viatã. Întelegerea corespunzãtoare a relatiei de cãsãtorie constituie lucrarea întregii vietii. Cei care se cãsãtoresc încep o scoalã pe care nu o vor absolvi niciodatã în aceastã viatã. 1

Oricât de atentã si înteleaptã ar fi fost pregãtirea în vederea cãsãtoriei, putine cupluri sunt pe deplin unite în momentul ceremoniei nuntii. Adevãrata unire a celor doi în cãsãtorie este lucrarea anilor care urmeazã. 2

De îndatã ce viata cu povara ei de griji si încurcãturi începe sã fie cunoscutã de perechea de curând cãsãtoritã, idila care atât de multe ori asediazã imaginatia, în privinta cãsãtoriei, dispare. Sotul si sotia descoperã, fiecare în parte, caracterul celuilalt, asa cum nu au putut sã o facã în perioada anterioarã. Aceasta este una dintre cele mai critice perioade din experienta lor. Fericirea si utilitatea lor, în întreaga lor viatã ulterioarã, depind de o directie bunã, pe care ar trebui sã se îndrepte acum. Adesea, fiecare sot descoperã în celãlalt defecte de caracter, puncte slabe, nebãnuite; însã inimile pe care dragostea le-a unit vor observa în celãlalt si calitãti, capacitãti deosebite, de asemenea necunoscute înainte. Fie ca toti sã caute sã descopere mai degrabã calitãtile decât defectele. Uneori, propria noastrã atitudine, atmosfera care ne înconjoarã, determinã ceea ce ne va fi descoperit în celãlalt. 3

Iubirea trebuie pusã la probã si încercatã. Iubirea poate fi limpede precum cristalul si minunatã prin puritatea ei si, cu toate acestea, superficialã, pentru cã nu a fost pusã la probã, nu a trecut încercarea. Faceti din Domnul Hristos cel dintâi, cel din urmã si cel mi bun dintre toate lucrurile. Priviti continuu la El, si dragostea voastrã pentru El va deveni zi de zi mai profundã si mai puternicã, pe mãsurã ce trece testul încercãrii. Iar pe mãsurã ce dragostea voastrã pentru El va creste, dragostea voastrã unul pentru celãlalt va deveni tot mai profundã si mai puternicã. 4

Desi pot apãrea greutãti, situatii încurcate si descurajãri, nici sotul si nici sotia sã nu nutreascã gândul cã unirea lor a fost o gresealã sau o dezamãgire. Fiti hotãrâti sã faceti tot ce vã stã în putintã pentru celãlalt. Continuati cu cele dintâi atentii. Pe orice cale, încurajati-vã unul pe celãlalt în luptele vietii. Cãutati sã sporiti fericirea celuilalt. Atunci cãsãtoria, în loc sã fie sfârsitul iubirii, este doar începutul ei. Cãldura adevãratei prietenii, dragostea care leagã inimã cu inimã este o pregustare a bucuriilor cerului. 5

Toti ar trebui sã cultive rãbdarea, dând dovadã în mod practic de rãbdare. Prin bunãtate si rãbdare, adevãrata iubire este pãstratã caldã în inimã si vor fi dezvoltate acele calitãti pe care cerul le aprobã. 6

Vrãjmasul încearcã sã înstrãineze. Satana este întotdeauna gata sã tragã foloase atunci când se ivesc situatii dificile si, speculând trãsãturile de caracter ereditare, discutabile, el încearcã sã-i înstrãineze pe cei care s-au unit prin legãmânt solemn înaintea lui Dumnezeu. Prin acest legãmânt, ei au promis sã fie una, sotia fiind de acord sã-si iubeascã si sã se supunã sotului, iar sotul fãgãduind cã îsi va iubi si ocroti sotia. Dacã se dã pe fatã ascultare de legea lui Dumnezeu, demonul certurilor nu va avea acces în familie, nu vor exista interese diferite si nu va produce înstrãinarea celor doi. 7

Sfat pentru un cuplu cu o vointã puternicã. Nici sotul si nici sotia nu trebuie sã genereze discutii în legãturã cu cine conduce. Domnul a hotãrât principiul care trebuie sã fie cãlãuzã în aceastã privintã. Sotul trebuie sã-si iubeascã sotia, asa cum si iubeste Hristos biserica. Iar sotia sã-si respecte si sã-si iubeascã sotul. Amândoi sã cultive un spirit de bunãtate, fiind hotãrâti ca nici odatã sã nu se jigneascã sau rãneascã unul pe celãlalt. Nu încerca sã-l silesti pe celãlalt sã facã asa cum vrei tu. Nu poti face acest lucru si încã sã te mai bucuri de dragostea celuilalt. Manifestãrile încãpãtânate, îndãrãtnice, distrug pacea si fericirea cãminului. Nu îngãduiti cearta între voi. Dacã faceti acest lucru, atunci amândoi veti fi nefericiti. Dovediti bunãtate în vorbire si blândete în fapte, renuntând la propriile dorinte. Vegheati asupra cuvintelor pe care le rostiti, cãci au o puternicã influentã spre bine sau spre rãu. Nu îngãduiti asprime în tonul cu care vorbiti. Aduceti în viata voastrã unitã mireasma asemãnãrii cu Hristos. 8

Exprimati-vã iubirea în cuvinte si fapte. Sunt multi care socotesc cã exprimarea iubirii constituie o dovadã de slãbiciune si ei mentin o rezervã care îi respinge pe ceilalti. Acest spirit stãvileste desfãsurarea normalã a atasamentului. Dacã impulsurile prietenoase, generoase, sunt respinse, acestea se vestejesc, iar inima se înstrãineazã, devine rece. Trebuie sã ne ferim sã facem aceastã gresealã. Iubirea nu poate exista mult timp fãrã a fi exprimatã. Nu lãsa ca inima aceluia de care esti legat sã flãmânzeascã dupã bunãtate si simpatie. Fiecare sã ofere dragoste, nu sã o pretindã. Cultivati tot ceea ce aveti mai nobil si fiti gata sã recunoasteti calitãtile celuilalt. Constiinta cã esti apreciat constituie un stimul si o satisfactie deosebitã. Împreuna simtire si respectul încurajeazã lupta spre desãvârsire si însãsi iubirea creste când este stimulatã spre teluri nobile. 9

Motivul pentru care existã atât de multi bãrbati si femei fãrã inimã în lumea noastrã este faptul cã adevãrata iubire a fost desconsideratã, socotitã slãbiciune, si a fost descurajatã si reprimatã. Tot ce era mai bun în firea persoanelor din aceastã categorie a fost pervertit si chircit în copilãrie; si, fãrã interventia razelor divine care sã topeascã rãceala si egoismul lor, fericirea acestor persoane este înmormântatã pentru totdeauna. Dacã dorim sã avem inimi iubitoare, asa cum a avut Domnul Isus când a fost pe pãmânt, si acea împreunã simtire sfintitã, asa cum au îngerii pentru muritorii pãcãtosi, atunci trebuie sã cultivãm în copilãrie sentimentele de milã, întelegere, simpatie, iar aceasta nu înseamnã altceva decât a fi sinceri, deschisi. Numai atunci vom fi oameni distinsi, nobili, cãlãuziti de principii divine. 10

În cãminul nostru sunt aduse prea multe griji si poveri si se nutreste prea putin din ceea ce constituie simplitate naturalã, pace si fericire. Trebuie sã existe mai putinã grijã pentru ceea ce va zice lumea si sã se acorde mai multã atentie membrilor cercului familiei. Ar trebui sã fie mai putinã dorintã de etalare si preocupare pentru eticheta lumii si mai multã sensibilitate, delicatete si curtenie crestinã, iubitoare, între membrii familiei. Multi trebuie sã învete cum sã facã din cãmin un loc atractiv al bucuriei. O inimã multumitã si o privire caldã este mai de pret decât bogãtia si luxul, iar a fi multumit cu lucruri simple va face cãminul fericit, dacã dragostea este acolo. 11

Atentiile mici conteazã. Dumnezeu ne încearcã, ne pune la probã prin întâmplãrile obisnuite ale vietii. Prin lucrurile mici ies la ivealã cãmãrutele inimii. Micile atentii, nenumãratele incidente mici si dovezile de curtoazie în lucrurile obisnuite ale vietii sunt cele care însumeazã fericirea în viatã; iar neglijarea cuvintelor pline de bunãtate, încurajatoare, iubitoare, si a dovezilor de curtoazie contribuie laolaltã la nenorocirea vietii. Se va descoperi în cele din urmã cã tãgãduirea de sine spre binele si fericirea celor din jurul nostru sunt în mod special avute în vedere în cadrul raportului care se face în ceruri vietii noastre. De asemenea, se va descoperi cã grija pentru propria persoanã, fãrã a tine seama de binele si fericirea celorlalti, nu trece neobservatã de Tatãl ceresc. 12

Un sot care a dat gres în a-si exprima dragostea. Un cãmin în care domneste dragostea, exprimatã prin cuvinte, priviri si fapte, este un loc în care îngerilor la face plãcere sã-si manifeste prezenta si sã sfinteascã locul cu razele de luminã ale slavei. Într-o astfel de casã, datoriile umile ale vietii au farmec. Nici una dintre datoriile vietii nu va fi neplãcutã pentru sotia ta în astfel de împrejurãri. Ea le aduce la îndeplinire cu tragere de inimã, va fi ca o razã de soare pentru toti din preajma ei si inima ei, plinã de bucurie, i va cânta Domnului. În prezent, ea simte cã nu o iubesti. Tu ai dat ocazia sã aibã acest sentiment. Tu îti faci datoriile ce îti revin în calitate de cap al familiei, însã existã o lipsã. Existã grava lipsã a influentei pretioase a dragostei, care determinã atentii pline de bunãtate. Iubirea trebuie vãzutã în priviri si purtare si auzitã în tonul vocii. 13

O sotie nemultumitoare, preocupatã de sine. Caracterul moral al celor uniti prin cãsãtorie este fie înnobilat, fie degradat prin unirea lor; iar lucrarea aceasta de deteriorare sãvârsitã de o fire josnicã, înselãtoare, egoistã, necontrolabilã, este începutã la scurt timp dupã ceremonia nuntii. Dacã tânãrul face o alegere înteleaptã, el va avea pe cineva care va fi alãturi de el, îsi va aduce contributia cât îi va sta în putintã, în purtarea poverilor vietii, îl va înnobila si rafina si îl va face fericit prin dragostea ei. Însã, dacã sotia are un caracter capricios, tendinta de a se admira pe sine, dacã este pretentioasã, acuzatoare, si va pune pe seama sotului motive si sentimente care nu îsi au originea decât în temperamentul ei pervertit; dacã nu are discernãmântul de a-i recunoaste si aprecia dragostea, ci vorbeste de neglijarea si lipsa iubirii, deoarece el nu îi satisface toate capriciile, atunci aproape inevitabil ea va face ca tocmai acea stare de lucruri pe care o deplânge sã devinã realitate si toate acele acuzatii vor deveni lucruri reale. 14

Caracteristici ale unei sotii si mame prietenoase. În loc sã se scufunde în multimea treburilor gospodãresti care o înrobesc, ar trebui ca sotia si mama sã-si ia timp sã citeascã, sã se informeze, sã-i tinã companie sotului ei si sã urmãreascã dezvoltarea fizicã si mintalã a copiilor ei. Ea ar trebui sã foloseascã cu întelepciune anumite ocazii pentru a-i influenta pe cei dragi în directia unei vieti cu idealuri înalte. Sotia trebuie sã-si ia timp sã facã din scumpul Mântuitor un Tovarãs de zi cu zi si un Prieten apropiat. Sã-si ia timp sã studieze Cuvântul Sãu, sã meargã cu copiii pe câmp si sã-i învete despre Dumnezeu, prin frumusetea lucrãrilor Sale. Ea trebuie sã fie optimistã si bine dispusã. În loc sã-si petreacã clipa disponibilã cosând, cârpind la nesfârsit, trebuie sã facã din fiecare searã un moment plãcut, o reuniune familialã, dupã îndeplinirea datoriilor zilei. Multi dintre bãrbati vor alege atunci compania cãminului lor, în loc sã meargã la club sau la cârciumã. Multi bãieti nu vor mai pierde vremea pe stradã sau la prãvãlia din colt. Multe fete ar fi salvate din primejdia unor întovãrãsiri frivole, înselãtoare. Influenta cãminului ar fi, atât pentru pãrinti, cât si pentru copii, ceea ce Dumnezeu a rânduit sã fie - o binecuvântare de-a lungul întregii vietii. 15

Viata de cãsãtorie nu este doar o idilã; ea are dificultãti reale, specificul ei. Sotia nu trebuie sã se considere o pãpusã ce trebuie pãzitã, ci o femeie; o femeie care pune umãrul la ducerea poverilor reale, nu imaginare, si trãieste o viatã întelegãtoare, atentã, socotind cã mai sunt, pe lângã sine, si alte lucruri la care trebuie sã se gândeascã... Viata realã îsi are pãrtile ei întunecoase si necazurile ei. La fiecare suflet trebuie sã vinã încercãri. Satana lucreazã continuu pentru a tulbura credinta si a distruge curajul si speranta fiecãruia. 16

Sfat pentru un cuplu nefericit. Cãsnicia voastrã a semãnat foarte mult cu un desert - au fost doar câteva pete cu verdeatã, la care sã privesti înapoi si sã-ti facã plãcere amintirea lor. Nu ar fi trebuit sã fie astfel. Dragostea nu mai poate exista, dacã nu este doveditã prin fapte exterioare, tot asa dupã cum focul nu poate fi întretinut fãrã combustibil. Tu, frate C, ai simtit cã este înjositor pentru demnitatea ta sã dovedesti duiosie prin fapte de bunãtate sau sã cauti ocazia de a-ti arãta afectiunea fatã de sotia ta prin cuvinte atente si stimã. Sentimentele tale sunt schimbãtoare si foarte mult influentate de împrejurãri... Lasã-ti grijile, îngrijorãrile si supãrãrile la locul de muncã. Vino acasã voios, multumit, prietenos, duios si iubitor. Va fi astfel mai bine decât sã cheltui bani pe medicamente sau la medici pentru sotia ta. Aceasta va fi sãnãtate pentru trup si tãrie pentru suflet. Vietile voastre au fost foarte nenorocite. Fiecare dintre voi ati contribuit la aceasta. Lui Dumnezeu nu-I face plãcere sã vã vadã nefericiti; este o stare pe care ati generat-o voi prin dorinta de a stãpâni. Vã lãsati dominati de sentimente. Socotesti înjositor pentru demnitatea ta, frate C, sã dovedesti iubire, sã vorbesti frumos si delicat. Cuvintele atente, socotesti tu, miros a moliciune si nu sunt necesare. Însã, în locul acestora, curg cuvinte nervoase, de ceartã, discordie si criticã... Nu detii elementele unui spirit multumitor. Insisti asupra necazurilor tale; vezi în fata ochilor numai dorinte imaginare si sãrãcie; te socotesti chinuit, necãjit, torturat; creierul parcã ti-a luat foc, iar spiritul ti-e deprimat. Nu nutresti dragoste pentru Dumnezeu si multumire în inimã pentru toate binecuvântãrile pe care ti le-a dat bunul Tatã ceresc. Tu vezi situatiile grele ale vietii. O dementã lumeascã te-a ferecat ca niste nori grei si întunecosi. Satana tresaltã în dreptul tãu, pentru cã esti nenorocit când pacea si fericirea îti sunt la îndemânã. 17

Dragostea si stãpânirea de sine rãsplãtite. Fãrã dragoste si stãpânire de sine, reciprocã, nici o putere pãmânteascã nu vã mentine uniti în legãturile unitãtii crestine. Relatia voastrã în cãsnicie ar trebui sã fie apropiatã si atentã, sfântã si nobilã, rãspândind o putere spiritualã în vietile voastre, pentru a putea fi unul pentru altul tot ceea ce cere Cuvântul lui Dumnezeu sã fiti. Când veti îndeplini conditiile cerute de Domnul, atunci cerul va fi jos pe pãmânt, iar Dumnezeu în viata voastrã. 18

Nu uitati, stimate frate si stimatã sorã, cã Dumnezeu este dragoste si cã prin harul Sãu puteti avea succes în a vã face unul pe altul fericiti, asa cum v-ati angajat prin legãmântul cãsãtoriei. 19

Bãrbatii si femeile pot atinge idealul pe care îl are Dumnezeu cu ei, dacã l vor lua pe Domnul Hristos ca ajutor. Ceea ce întelepciunea omeneascã nu poate face va aduce la îndeplinire harul Sãu - în dreptul acelora care I se consacrã Lui cu încredere. Providenta Lui poate uni inimile prin legãturi care sunt de origine divinã. Dragostea nu va fi doar un schimb de cuvinte dulci si mãgulitoare. Rãzboiul de tesut al cerului tese o urzealã mai finã, si totusi mai rezistentã, decât poate fi tesutã de orice rãzboi pãmântesc. Rezultatul nu este o pânzã, ci o tesãturã rezistentã ce va suporta uzura probei si încercãrii. Inimile vor fi legate prin legãturile de aur ale iubirii care este rãbdãtoare. 20

1. Testimonies for the Church, Vol. 7, pag. 45.

2. Divina vindecare, pag. 261.

3. Id., pag. 261.

4. Testimonies for the Church, Vol. 7, pag. 47.

5. Divina vindecare, pag. 261.

6. Review and Herald, 2 feb. 1886.

7. Letter 18a, 1891.

8. Testimonies for the Church, Vol. 7, pag. 47.

9. Divina vindecare, pag. 261, 262.

10. Testimonies for the Church, Vol. 3, pag. 539.

11. Id., Vol. 4, pag. 621, 622.

12. Id., Vol. 2, pag. 133, 134.